Cota unica vs. impozit progresiv: cum vede Mircea Geoana sistemul fiscal?

"Cota unica a fost o versiune buna, intr-o perioada relativ primitiva a dezvoltarii capitalismului in Europa emergenta. Pentru etapa respectiva a fost o solutie, desi eu cred ca in 2005 cand a fost introdusa, in conditiile in care economia romaneasca deja avea o cota de crestere de 9%, acea reducere de fiscalitate a condus la supraincalzire si, intr-o maniera directa, la criza pe care o traversam astazi", a declarat Mircea Geoana, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.

Toate tarile din regiune trec la cota unica si in majoritatea cazurilor este sub cea din Romania.

A-ti crea avantaje prin cota unica este o forma relativ primitiva.

E nevoie de scaderea poverii fiscale, dar cred ca pentru o economie dezvoltata si pentru dirijarea resurselor din societate catre zone mai competitive sau pentru protectie sociala, o cota diferentiata este mai utila si mai flexibila.

Este o problema de timp pana cand toate tarile vor trece la ceea ce se intampla in Germania, in Franta si Marea Britanie.

Nici o tara dezvoltata nu are cota unica, ci numai tarile care sunt la inceput de drum adopta o astfel de solutie.

Pentru ce venit trebuie aplicata o cota de 30-40%?

Nu trebuie cote atat de mari.

Trebuie diferentiata cel putin pe venit.

Nu poti pretinde ca cineva care are castiguri si venituri extrem de mari sa plateasca aceeasi taxa ca cineva cu venituri medii sau modeste.

Din punct de vedere al taxarii capitalului, sunt de acord ca Romania trebuie sa fie mai competitiva.

Romania trebuie sa creeze facilitati fiscale pentru a atrage capital si pentru a diversifica investitiile in economia romaneasca.

Nu cred ca o competitie catre uniformitate in politica fiscala reprezinta o solutie pntru viitor.

E ca si cum ai canta la pian cu o singura clapa.

O cota diferentiata permite stimularea investitiilor private in sanatate sau educatie prin deductibilitati si permite incurajarea cercetarii-dezvoltarii-inovarii prin avantaje fiscale pentru firme.

Pentru familiile din clasa mijlocie inseamna o sansa de a-si plasa economiile si eventualele intentii antreprenoriale catre zone mai interesante, in zone in care nu pot concura marile corporatii si marile banci.

Un joc mai diversificat intr-o logica de povara fiscala redusa este mai util decat un joc monocrom.

O singura pedala apasata la nesfarsit produce efecte pe termen scurt si, la un moment dat, produce efecte perverse.

Analistii spun ca impozitul progresiv inseamna in practica, cu cat muncesti mai mult cu atat primesti mai putin din ce muncesti. Este un sistem impotriva recompensarii la adevarata valoare a muncii?

Nu cred.

In cele din urma problema nu este aceasta, ci lipsa de incredere a romanului in capacitatea statului de a folosi eficient taxele si impozitele.

Adevarata problema nu este nivelul fiscalitatii, ci este capacitatea ca banii din taxe si impozite sa se regaseasca in infrastructura, in educatie, in sanatate, in protectia mediului, in ordine publica de mai buna calitate in Romania.

In paralel cu regandirea sistemului de fiscalitate trebuie regandit si rolul statului si eficienta acestuia.

Daca iei taxe si nu se vede nimic in schimbul lor, un kilometru de autostrada, spitale care cad din picioare si scoli care nu produc absolventi capabili sa gaseasca un loc de munca bine platit, atunci ce rost are sa mai platesti la stat?

Aceasta este o forma de nihilism, nu este o forma de prudenta fiscala.

Pentru cei care reprezinta clasa mijlocie, o forma diferentiata de fiscalitate ii poate ajuta in diversificarea optiunilor de asigurari de sanatate, de acces la educatie pentru copii si, de ce nu, de inceputul unei afaceri.

Cand se impune adoptarea unui impozit progresiv?

Cota unica a fost o versiune buna, intr-o perioada relativ primitiva a dezvoltarii capitalismului in Europa emergenta.

Pentru etapa respectiva a fost o solutie, desi eu cred ca in 2005 cand a fost introdusa, in conditiile in care economia romaneasca deja avea o cota de crestere de 9%, acea reducere de fiscalitate a condus la supraincalzire si, intr-o maniera directa, la criza pe care o traversam astazi.

Se putea merge fara probleme cu cote mai reduse.

Nimeni nu se plangea de impozitarea diferentiata in anul 2003-2004, pentru ca era un sistem predictibil si transparent.

Cred ca mai multe instrumente de stimulente fiscale si de reduceri fiscale ar permite societatii romanesti sa fie mai diversificata in ceea ce face.

Cred ca ar fi mai mult castig pentru IMM-uri si chiar si pentru cei care sunt in acest moment intr-o situatie mai dificila a nivelului de trai si al veniturilor.

Cum se poate crea o patura mijlocie care sa dea dinamism economiei si societatii in ansamblu?

Se poate crea investind inca din anii scolii valori si idei de antreprenoriat.

Din pacate, Romania s-a invatat de pe timpul comunismului sa nu-si asume riscuri.

Antreprenoriatul se si cultiva. Nu se naste nimeni un geniu financiar sau economic.

Inca din scoala trebuie sa-i invatam pe copiii nostri atat elemente de antreprenoriat cat si elemente de solidaritate sociala.

Cred ca este rolul statului, prin parghii fiscale diversificate, sa stimuleze micile firme care au potential de inovare si potential de a descoperi nise noi de piata.

Ar trebui sa se creeze un sistem in care nu numai firmele foarte mari, transnationale sa fie cele care domina peisajul economic din Romania, ci aceasta armata de intreprinderi mici si mijlocii sa primeasca mai mult din partea statului.

Cand spun asta, ma refer la stimulente fiscale, deci iarasi nevoie de cota diferentiata, nevoi de sprijin pentru exporturi si credite avantajoase.