Geoana: Cand economia scade, cresterea taxelor nu este o solutie

" Intr-o perioada de recesiune, politicile fiscale trebuie sa fie anticiclice si nu prociclice. In 2005, cand economia intr-adevar era intr-o zona de crestere foarte mare si erau semne de supraincalzire economica, politica fiscala de atunci, inclusiv cota unica, din punct de vedere macroeconomic, nu a fost o decizie corecta. Asa cum nici acum, cand economia scade, cresterea taxelor nu e o solutie", a declarat Mircea Geoana, presedintele Senatului, intr-un interviu acordat Bloombiz.

Vezi interviul pe Biztube.ro

Impozitul forfetar a facut sa dispara zeci de mii de firme mici, intr-un timp record, lucru considerat de catre reprezentantii Ministerului de Finante drept o “normalitate”. E potrivita aceasta masura cu perioada pe care o traverseaza economia?

In mod normal, nu. Este clar ca, intr-o perioada de recesiune, politicile fiscale trebuie sa fie anticiclice si nu prociclice. Asa cum probabil ca in 2005, cand economia intr-adevar era intr-o zona de crestere foarte mare si erau semne de supraincalzire economica, politica fiscala de atunci, inclusiv cota unica, din punct de vedere macroeconomic, nu a fost o decizie corecta.

Asa cum nici acum, cand economia scade, cresterea taxelor nu e o solutie.

Din nefericire, in acordul cu FMI, si aici este un lucru pe care Ministerul Finantelor l-a avut ca si domeniu de jurisdictie, s-a prevazut o reducere a deficitului bugetar cu 1,1%, de la 5,3 la 4,2%.

In urma negocierilor s-a decis ca 0,85% din PIB sa fie redus prin scaderea cheltuielilor si 0,25% sa fie facut  prin cresterea veniturilor la buget, deci practic prin masuri fiscale.

De ce s-a ajuns la acest tip de impozit, poate se gandea altul?

Este clar ca expertii Fondului Monetar au dorit sa aiba din partea Romaniei si a Ministerului Finantelor venituri certe suplimentare la buget. De aceea, din punct de vedere al gandirii economice, cresterea taxelor in perioada de criza este un lucru dificil.

Dar atunci cand exista o constrangere dura din partea celor care iti dau 13 miliarde sau 20 de miliarde de euro, atunci trebuie sa te gandesti si la acest tip de formula. Eu unul, cred ca, principial, cresterea de taxe in perioada de criza este un lucru gresit.

Oamenii de afaceri spun ca avem un stat care costa tot mai mult si care apasa pe mediul economic sa ii plateasca cheltuielile. Ce e de facut?

In primul rand, este nevoie de o rationalizare a modului in care statul functioneaza.

Eu nu cred intr-un stat minimal, e o teorie desueta, care si-a demonstrat nu numai inutiliatea, dar si periculozitatea din punctul de vedere al actualei crize, dar in acelasi timp este clar ca avem un stat mult prea apasator, mult prea birocratic si care inca nu stie sa isi faca datoria fata de cetateni.

De aceea, eu unul cred ca ceea ce ar trebui facut in perioada urmatoare este, in primul rand, o regandire a modului in care statul se raporteaza la mediul economic. Un prim pas a fost facut, o reducere importanta de parafiscaliate.

Cred ca al doilea pas trebuie facut cu privire la modul in care firmele din Romania se raporteaza la controalele statului.

Pentru ca, de foarte multe ori, dincolo de fiscalitate sau de povara fiscala, firmele sunt foarte deranjate, mai ales cele mici si mijlocii, care nu au atata forta, de faptul ca sunt extrem de multe controale abuzive, repetate, si de foarte multe ori care le deturneaza de la scopul activitatii pe care aceste firme le au de indeplinit.

Si cum ar trebui abordata aceasta problema?

Din punctul meu de vedere, legea actului unic de control, in care sa existe un singur control de fond pe an, la fimele din Romania, e absolut necesara.

Iar in conditiile in care apar controale care nu sunt justificate, firma respectiva ar trebui sa isi poata capata daune interese impotriva functionarului sau impotriva institutiei care a hartuit-o sau i-a creat dificultati in activitatea economica.

Cred ca e nevoie de stat, dar de un stat rationalizat si regandit, cu privire la capacitatea de a servi interesului public. Al doilea aspect il reprezinta faptul ca in Romania, astazi, nu avem un mecanism de evaluare a modului in care banul public este cheltuit, in sensul eficientei cheltuielii sale.

De aceea, nu stim cati bani dam pentru educatie, cati bani dam pentru infrastructura, cati dam pentru sanatate, dar cand e vorba sa masuram iesirea din sistem, deci calitatea serviciilor publice in schimbul banului public care a fost investit, statul roman are o imensa dificultate.

Daca am reusi sa facem acest lucru, ar fi o adevarata revolutie a modului in care functioneaza statul romanesc.

Banii obtinuti din nenumaratele privatizari, alaturi de alte zeci de miliarde de euro, imprumutati deja, nu se regasesc deloc in investitii. De ce?

In primul rand pentru ca anii pregatitori 2005 si 2006 au fost irositi in scandal politic si in lipsa de profesionalism. Romania si Bulgaria au avut la dispozitie doi ani de pregatire, fata de cele 3 luni de pregatire pe care le-au avut Polonia, Ungaria sau Cehia atunci cand au intrat in 2004 in Uniunea Europeana.

Puteti sa detaliati?

Era clar ca Romania si Bulgaria sunt tari care au un anumit decalaj si au nevoie de o pregatire suplimentara.

Din pacate, anii de pregatire au fost pur si simplu irositi, ma refer in primul rand la agricultura, la infrastructura si la capacitatea administrativa de a absorbi fonduri europene.

Iar dupa intrarea in Europa aceeasi lipsa de viziune, aceeasi lipsa a coerentei, acelasi scandal intre palate, deci, intr-un fel, din punctul meu de vedere, patru ani care au fost aproape irositi complet din punct de vedere al absorbtiei fondurilor europene.

Se mai misca ceva in ultimele luni, exista parca o inviorare a acestei activitati, sunt unele proiecte care au avut o gestatie fireasca in mecanismul de evaluare, dar este clar ca fara o actiune extrem de energica si uneori poate chiar dura, din punct de vedere al modului in care functioneaza administratia publica romaneasca, ne va fi greu sa absorbim banii europeni.

Inca de la primele semne ale crizei economice, ca in majoritatea tarilor europene, preturile la energie, gaze, materii prime sau combustibili au inceput sa scada. Numai in Romania este invers. De ce?

Pentru ca exista aceeasi logica obtuza care, de foarte multe ori din pacate, mi-e teama ca ascunde interese economice mai putin transparente. Este anormal ca ANR-ul sa vina cu o reducere doar de 3%, in conditiile in care nevoia de productie de energie electrica a scazut in mod dramatic, datorita scaderii activitatii industriale. La fel pentru gazul natural.

Ma uitam in jurul Romaniei, si vedeam in Ungaria sau in Bulgaria scaderi de 7, 8 sau chiar 9%. In estimarile pe care le facem noi, anul acesta ar putea fi acoperit aproape integral din gaz natural din productia interna.

Cred ca macar temporar ar trebui sa cream o modalitate de scadere a pretului la curent electric si la energie termica, pentru ca altfel riscam sa punem povara acesti crize tot pe spatele omului obisnuit, a familiei cu venituri modeste sau a intreprinderilor mici si mijlocii.

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...

Ce a facut Marcel Bolos, ministrul de Finante, saptamana asta

Proiectele de tip parteneriat public-privat reprezinta viitorul si de aceea am participat la IMF/WB Constituency Meeting 2024, pentru a discuta cu expertii si a vedea cum pot fi create noi...