Isarescu spune ca scaderea investitiilor publice poate fi buna daca s-a eliminat risipa si coruptia

Scaderea investitiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, daca s-a facut pe baza intaririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor neeraliste si a coruptiei, chiar daca afecteaza cresterea economica pe termen scurt, apreciaza guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

"Daca este vorba de mai multa disciplina in cheltuirea banului public (scaderea investitiilor - n.r.), chiar daca pe termen scurt nu inseamna crestere economica rapida, inseamna eliberari de fonduri mari care erau risipite in diverse forme, proiecte nerealiste, coruptie, si asa mai departe. Pe termen scurt, influenteaza cresterea economica. Stiti din ce e format PIB, are si componenta G, consum, plus investitii, plus cheltuieli guvernamentale, daca G ala e mai mic, cheltuielile guvernamentale, bineinteles ca si cresterea economica este mai mica. Pe termen lung insa, o disciplina bugetara si fiscala serioasa elibereaza fonduri enorme", a spus Isarescu, intrebat cum ar putea ajuta contructia viitorului buget o executie bugetara excedentara rezultata din scaderea abrupta a investitiilor publice, care au compensat cresterea cheltuielilor de personal si a pensiilor.

Seful bancii centrale a aratat ca o executie bugetara mai stransa pentru inflatie este "mana cereasca", ajuta la reducerea inflatiei.

"N-avem ce sa mai comentam aici. Mai ales ca noi ne asteptam, fiind an electoral, sa se intample invers. Ca in orice an electoral, nu de alta. Din punct de vedere al cresterii economice nu este decat un comentariu pe care l-am facut anterior", a comentat Isarescu.

Intrebat anterior cum apreciaza avertismentul Comisiei Europene privind riscul ca deficitul bugetar sa urce in 2015 la 2,8% din PIB fara masuri fiscale care sa duca la cresterea veniturilor sau reducerea cheltuielilor, Isarescu a lasat sa se inteleaga ca estimarea ar putea fi exagerata, avand in vedere ca executia bugetara la zece luni arata excedent bugetar.

"Nu vad, in momentul acesta, un raspuns cuprinzator, in afara situatiei in care stim ce se va intampla pana la sfarsitul anului. S-ar putea, datorita performantei mult mai bune pe care o avem in plan fiscal pana in luna octombrie, sa se regandeasca si o parte din cheltuielile care erau programate pentru la anul. Si atunci...s-ar putea ca anul viitor sa nu fie nevoie...intr-un scenariu pozitiv", a spus Isarescu.

Pozitia guvernatorului BNR este usor mai nunantata fata de alti ani, cand pleda pentru mai multa predictibilitate fiscala si pentru necesitatea implementarii unor bugete multianuale.

Oficialul BNR a spus ca in ceea ce priveste decelerarea cresterii economice sunt cateva motive foarte clare, regasite si in comunicatul BNR, inclusiv o pozitie mult mai conservatoare in ceea ce priveste cheltuielile publice.

"Vedeti cat de bine imi aleg cuvintele. Si mai ales cheltuielile publice in domeniul investitiilor (...) Daca aceasta pozitie mai conservatoare este legata si de faptul ca exista mai multa disciplina financiara si fiscala in ceea ce priveste cheltuielile publice, chiar daca la inceput impactul nu e bun din punct de vedere al cresterii economice, pe termen lung aceasta este o mare realizare. Pe termen scurt, intr-adevar, cand ai o constructie economica cu anumite cheltuieli bugetare si acestea sunt mult mai reduse, impactul asupra cresterii economice nu este pozitiv", a mai spus Isarescu.

Ce masuri trebuie sa ia guvernul pentru a compensa scaderile de venituri

Guvernul va fi nevoit sa creasca taxe sau sa taie cheltuieli pentru a compensa scaderile de venituri prognozate in 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stalp si a accizelor, in caz contrar urmand ca deficitul bugetar sa urce la 2,8% din PIB, apreciaza Comisia Europeana, cu 10 miliarde lei peste tinta.

"Pentru 2015, deficitul bugetar al Romaniei este prognozat sa creasca la 2,8% din PIB, daca se asuma ca Guvernul nu va lua nicio masura de politica fiscala. Pana la data limita pentru elaborarea prognozei, nu a fost trimis niciun proiect de buget pentru 2015. Prognoza a avut in vedere impactul pe intregul an viitor al reducerii contributiilor de asigurari sociale, care vor conduce la o pierdere de venituri de 0,8% din PIB pe parcursul lui 2015", se arata in raportul Comisiei Europene privind prognoza economica de toamna.

Tinta de deficit convenita de autoritatile romane cu FMI si CE pentru 2015 este de 1,4% din PIB, respectiv la jumatate din actuala prognoza a CE, echivaland cu un deficit suplimentar de aproape 10 miliarde de lei.

Comisia Europeana (CE) a redus semnificativ prognoza privind evolutia PIB-ului Romaniei in acest an, ca urmare a incetinirii cresterii in cel de-al doilea trimestru, anticipand un avans anual de 2%, fata de o crestere de 2,8% estimata in iunie, potrivit prognozei economice de toamna.

Pe de alta parte, CE estimeaza ca Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut cu 1% in trimestrul al treilea fata de trimestrul anterior, ceea ce inseamna ca tara a iesit din recesiunea tehnica in care a intrat la jumatatea anului.