Roubini ii desfiinteaza pe falsii profeti de tip austriac: E vorba de cerere si oferta!

Marti, 03 Februarie 2015, ora 08:00
4664 citiri
Roubini ii desfiinteaza pe falsii profeti de tip austriac: E vorba de cerere si oferta!
Foto: Bloomberg

Toate politicile monetare aplicate de bancile centrale in ultimii sase s-au transformat in mod neasteptat din masuri neconventionale de combatere a efectelor crizei financiare intr-un instrument uzual constant in piete.

Rezultatul folosirii masurilor neconventionale in politica monetara a pietelor a adus in cele din urma la o rebeliune in randul pseudo-economistilor creionati dupa model austriac si la o serie de lovituri transmise in piata.

Intreaga pleiada a economistilor "austrieci", speculantii de pe piata metalelor pretioase, fanaticii Bitcoin si altii si-au prezentat luni in sir scenariile catastrofale despre hiperinflatie, prabusirea dolarului, cresterea pretului aurului si eventuala inlocuire a valutelor actuale cu cripto-moneda digitala, arata profesorul Nouriel Roubini, intr-un editorial publicat in Project Syndicate.

O piata intoarsa pe dos

Predictiile acestora s-au dovedit false, peisajul actual aratand o piata intoarsa pe dos fata de prognozele pesimiste de acum un an.

Dolarul a castigat teren in fata euro, a yenului si a altor valute, inflatia este in continua scadere, cu bancile centrale ale statelor incapabile sa pastreze pragul de 2%, aurul a scazut cu peste 30 de procente fata de pretul de varf din 2013, de 1.900 de dolari uncia, iar bitcoin s-a dovedit cea mai slab cotata moneda a anului trecut, pierzand peste 60 din valoare.

Predicatorii dezastrelor economice au o vina majora in sarcina lor: au confundat cauza cu efectul.

Motivul adevarat pentru care bancile centrale s-au antrenat in folosirea repetata a politicilor monetare neconventionale il reprezinta slaba peformanta economica de dupa 2008.

Masurile acestea au fost necesare pentru a contracara presiunea deflationista cauzata de acumularea masiva de datorii publice si private.

Chiar si in economiile dezvoltate exista o diferenta uriasa intre cerere si oferta, ambele fiintand sub potentialul lor real.

Probleme sociale din piata muncii agita de asemenea apele, pe langa somajul exagerat in randul tinerilor, globalizarea si evolutia tehnologica limitand si mai mult nevoia de personal si reducand astfel cererea de produse.

Cresterea inegalitatii in distribuirea veniturilor actioneaza si ea ca o frana in calea consumului.

Economiile excedentare nu simt nicio presiune in piata, care sa le forteze sa-si cheltuie banii, in timp ce marii risipitori si datornici sunt obligati sa economiseasca mai mult, pentru a face fata achitarii creditelor contractate.

Pur si simplu, traim intr-o lume in care avem un excedent de marfa si prea putina cerere pentru aceasta.

Sectoare in deriva

Piata globala pare de asemenea dezavantajata de discrepantele evidente din sectorul imobiliar.

Preturile sunt prabusite in tarile care acum sase-sapte ani se confruntau cu un boom imobiliar: Statele Unite, Marea Britanie, Spania, Irlanda, Islanda si Dubai, in timp ce "baloanele de sapun" de pe pietele franceza, canadiana, chineza, elvetiana sau scandinava ameninta cu un nou colaps al sectorului imobiliar, punand in pericol investitiile dezvoltatorilor.

Materiile prime se dovedesc, la fel, o sursa dezinflationara. Petrolul si gazele din zacamintele de sist din America de Nord au generat o revolutie a preturilor in piata energiei.

Scaderea cresterii economice a Chinei a afectat si comertul global cu materii prime, preturile minereului de fier, cupru si altor produse industriale incep sa scada, pe masura ce economia chineza inainteaza tot mai greu.

Chinezii adauga si o presiune deflationista suplimentara, pe masura ce stagnarea pietei imobiliare interne si reducerea investitiilor in infrastructura au generat deja contractii ale pietei interne, cel putin domeniul materialelor de constructii: fier beton si ciment.

Blocaj pe linie

Incapacitatea masurilor monetare aplicate pana in prezent de a restrange pericolul deflatiei reflecta faptul ca acestea au de obicei rolul de a slabi moneda nationala sau regionala, incurajand cresterea exporturilor si a inflatiei.

In final insa, se ajunge doar la un export al deflatiei de pe o piata pe alta.

Probabil una din cele mai dezastruoase abordari gresite ramane lipsa de concordanta intre politicile monetare neconventionale si politicile fiscale.

Pentru a genera crestere economica, stimulii monetari vor trebui dublati de stimuli fiscali. Ori, la aceasta ora, atat Statele Unite, UE, Marea Britanie si Japonia au adoptat diverse masuri de austeritate fiscala.

Chiar si cu largul indemn al FMI de investi banii in infrastructura, este greu de crezut ca acest lucru se va realiza, in aceste conditii. Chiar daca dobanzile scazute ale bancilor pot parea atractive pentru initierea unor astfel de proiecte, fiscalitatea excesiva omoara din start elanul investitorilor.

Toate acestea sunt ingredientele unui cocteil economic ce va cauza cresterea economica anemica, stagnarea preturilor si deflatie.

Prin urmare, in lipsa unor masuri fiscale adecvate, crede Roubini, politicile monetare neconventionale raman in continuare in centrul peisajului macroeconomic.

#Roubini previziuni economie, #Roubini analiza economica, #Roubini politici economice , #Dr Doom