Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Roubini, scenariu apocaliptic: Este Europa in prag de colaps?

Roubini, scenariu apocaliptic: Este Europa in prag de colaps?


Aflat intr-un turneu de doua saptamani prin Europa, economistul Nouriel Roubini se arata ingrijorat de lipsa de perspectiva intrevazuta in proiectul UE, care pare din ce in ce mai mult sortit esecului.

Cele mai importante forte economice si politice de pe continent au atitudini diferite in tratarea crizelor cu care se confrunta in acest moment blocul comunitar, iar acesta ar putea fi interpretat ca semnalul disolutiei proiectului european, afirma Roubini intr-un comentariu postat pe portalul Social Europe.

De pe Sena pana pe Tamisa

In Paris, atmosfera lasata in urma de tacurile teroriste de la jumatatea lunii trecute este una mohorata, aproape depresiva.

Cresterea economica a Frantei este si ea anemica, somerii si musulmanii francezi manifestand o stare de nemultumire pe care extrema dreapta din Frontul National, partid condus de Marine Le Pen, o poate specula in urmatoarele alegeri generale.

La Bruxelles, oras care a trecut printr-o recenta blocada impusa de riscul amenintarilor teroriste, institutiile europene nu detin inca o strategie clara de gestionare a fluxului de refugiati si imigranti, fara a mai vorbi de una prin care sa abordeze instabilitatea generata de conflictele din vecinatatea continentului.

In afara zonei euro, la Londra, pluteste in aer amenintarea contagiunii financiare generate de criza economica care inca ravaseste uniunea monetara de pe continent.

Criza refugiatilor si pericolul terorist inseamna si ca referendumul programat pentru anul viitor ar putea sa ii convinga pe britanici sa se retraga din UE. Aceasta ar putea fi urmata de o rupere a Regatului Unit, varianta Brexit permitand scotienilor sa reia procedura de declarare a independentei.

Berlinul vuieste deja de nemultumirea exprimata de politicieni fata de politica Angelei Merkel de a insista pentru mentinerea Greciei in zona euro si absorbtia unui milion de refugiati numai in decursul acestui an.

Presiunea exercitata asupra cancelarului Germaniei nu vine doar din partea Opozitiei, ci si din arcul guvernamental al Puterii, iar celor doua teme majore li se mai adauga si scandalul Volkswagen si al descresterii economice generata de slabiciunile inregistrate in China si alte piete emergente.

Frankfurt pare un oras divizat intre bancheri, cei din Bundesbank opunandu-se programului de relaxare cantitativa, in vreme ce reprezentantii Bancii Centrale Europene insista pentru extinderea acestuia.

In spatele lor, masa deponentilor stabili din Germania - populatia, bancile si companiile de asigurari- resimte deja furie in fata politicii BCE de a-i taxa pe ei si pe altii din zona euro pentru a sustine indatorarea unor tari de la periferia uniunii monetare.

In acest context, uniunea politica, economica, bancara si fiscala pe care o zona euro stabile ar presupune-o pare sa nu mai aiba niciun efect.

Miezul dur al zonei euro se opune ideei de partajare a riscurilor, solidaritatii si procesului de integrare rapida, iar acest lucru lasa un culoar liber pentru ascensiunea partidelor populiste de stanga sau de dreapta cu politici anti-UE, anti-euro, anti-imigratie si anti-piata unica.

Criza existentiala

Principalul pericol cu care se confrunta UE in acest moment este reprezentat de transformarea crizei refugiatilor intr-una existentiala.

In Orientul Mijlociu, Nordul Africii si in zona intinsa intre Sahel si Cornul Africii sunt peste 20 de milioane de persoane puse pe drumuri de razboaie civile, iar prabusirea statelor a ajuns un fenomen la ordinea zilei.

"Daca Europa nu face fata acum unui flux de 1,5 milioane de refugiati, cum se va descurca cand va avea pe cap 20 de milioane?", se intreaba Roubini.

Daca UE nu va reusi sa isi protejeze granitele externe, acordul Schengen va fi dizolvat lasand loc reinstaurarii granitelor interne si ducand la anularea principiului liberei circulatii, un element cheie in procesul de integrare europeana.

Solutia propusa de unii lideri, de a bloca accesul refugiatilor, nu va face decat sa inrautateasca problema amenintand cu destabilizarea state din vecinatatea continentului, precum Turcia, Liban sau Iordania, care au absorbit deja peste 4 milioane de refugiati sirieni.

Plata unor ajutoare financiare catre Turcia sau alte state pentru a-i gazdui pe refugiati nu reprezinta o solutie, fiind nesustenabila si costisitoare.

Problemele intregului Orient Mijlociu (incluzand Afganistanul si Pakistanul) si ale Africii nu mai pot fi rezolvate doar prin eforturi diplomatice si militare.

Factorii economici care alimenteaza aceste conflicte se vor inrautati: schimbarile climatice globale vor accelera fenomenul de desertificare, cu efecte dezastruoase asupra agriculturii si a altor activitati economice care pot declansa violente etnice, religioase sau de alt tip in randul acestor populatii.

Chiar si un masiv Plan Marshall destinat Orientului Mijlociu necesita stabilitate pe termen lung in aceasta regiune. Oare Europa are de gand sa plateasca partea sa pentru a asigura acest lucru?

Daca aceste regiuni nu vor beneficia de o solutie economica in viitorul apropiat, conflictele care vor izbucni aici vor destabiliza Europa prin navala milioanelor de refugiati saraci, lipsiti de speranta si gata sa invinuiasca Occidentul pentru soarta lor.

Chiar si cu un gard ridicat in jurul UE, unii dintre acestia vor gasi cai de a penetra granitele, iar unii dintre ei vor teroriza Europa decenii la rand. De aceea unii comentatori, inflamati de tensiunea situatiei, nu se sfiesc sa compare situatia de acum a UE cu declinul Imperiului Roman.

O raza de speranta

Contrar opiniei acestora, Europa nu este condamnata la prabusire. Crizele de acum ar putea genera o mai mare solidaritate si o amplificare in procesul integrarii institutionale.

Germania ar putea prelua mai multi refugiati in continuare, chiar daca nu la o rata de un milion pe an, iar, alaturi de Franta, ar putea sustine ofensiva impotriva Statului Islamic.

Restul tarilor din Europa, SUA si statele bogate din Golf ar trebui sa asigure suportul financiar pentru solutiile economice care sa rezolve criza refugiatilor si sa asigure procesul de restaurare a statelor prabusite din lumea araba si din Africa, sustine economistul.

Va fi un efort fiscal deosebit resimtit atat de statele din zona euro, cat si de restul lumii, ceea ce inseamna ca tintele fiscale vor trebui ajustate la nivel global pentru a conveni acestui tel. Dar, alternativa este haosul global sau, asa cum avertiza Papa Francisc, al Treilea Razboi Mondial.

Exista o raza de speranta si pentru tarile membre ale uniunii monetare. O revenire economica ciclica este pe cale sa se produca, alimentata de programele de relaxare cantitativa din anii viitori si o posibila flexibilitate in sistemul fiscal.

O partajare a riscurilor este anuntata in sectorul bancar, urmata de consolidarea proiectului unei uniuni fiscale. Reformele structurale, chiar daca derulate cu incetinitorul, vor continua sa sporeasca potentialul de crestere economica.

Modelul european a aratat pana acum ca fiecare criza majora a dus, chiar si intr-un ritm lent, la o mai mare integrare si partajare a riscurilor.

In acest moment, riscul mentinerii integritatii atat a zonei euro, prin perspectiva pericolului reprezentat de Grecia, cat si a Uniunii Europene, prin prisma Brexit-ului, necesita aparitia unor ideri politici care sa sustina trendul unei unificari mai profunde a blocului comunitar.

Intr-o lume in care exista si continua sa se ridice noi puteri precum China si India si a unor forte revizioniste mai slabe, reprezentate de Rusia si Iran, o Europa divizata ar fi un pitic geopolitic.

Din fericire, liderii de la Berlin sunt constienti de faptul ca viitorul Germaniei depinde de cat de puternica si de unita este Europa.

Impreuna cu alti politicieni din UE, acestia vor trebui sa gaseasca noi forme de solidaritate europeana, inclusiv la nivel de politica externa, prin care sa rezolve problemele din imediata vecinatate a blocului comunitar.

Solidaritatea insa trebuie sa inceapa acasa, unde partidele nationaliste si populiste vor trebui contracarate printr-o politica de reforme menita sa sustina redresarea economica si stabilitatea locurilor de munca si a veniturilor.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 7276 ori