Cum ar putea Europa sa revina la crestere?

Investitiile in cercetare si inovatie, revitalizarea planurilor Uniunii Europene de a crea o economie bazata pe cunoastere si redresarea finantelor publice printr-un plan de reducere a datoriilor ar trebui sa fie prioritatile strategiei economice a Europei, potrivit premierului francez, Francois Fillon.

Europa are nevoie sa majoreze rata de crestere, daca vrea sa-si pastreze modelul social actual si sa-si plateasca datoriile publice, a adaugat prim ministrul francez, in timpul unui forum economic din Italia.

In timp ce unii spera ca o noua Comisie Europeana, ce va fi numita mai tarziu in acest an, va alcatui o politica la nivel european pentru dezvoltarea proiectului de economie bazata pe cunoastere, cunoscuta sub numele Strategia Lisabona, alti analisti se tem ca interventia statului va limita cresterea economica.

Parteneriatele strategice dintre guverne si companiile mari vor intari corporatismul din Europa, pe care cei mai multi economisti dau vina pentru innabusirea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii. De asemenea, ar putea pune in pericol piata europeana unica, pe masura ce guvernele vor incerca sa-si apare cele mai mari firme din propriile tari.

Felipe Gonzalez, fost premier al Spaniei, care a fost rugat de liderii UE sa scrie un raport despre strategiile viitoare europene, se teme ca "rigiditatile" legate de corporatii, piata muncii si cele culturale diminueaza competitivitatea continentului.

"Exista un fel de rigiditate culturala, alcatuita din interese economice, industriale si politice. Nu exista mobilitate in Europa. Nu exista initiativa", a spus Gonzalez.

Potrivit estimarilor, economia europeana va creste cu 1%, in 2010, comparativ cu 2% in Statele Unite si peste 4% in Asia. De altfel, unul dintre cei mai cunoscuti analisti economici din lume, Nouriel Roubini, profesor de economie la Universitatea din New York, este de parere ca Europa este cea mai vulnerabila regiune in fata continuarii crizei.

Orice ar face, cred unii economistii, China si India vor inlocui Uniunea Europeana in topul celor mai mari puteri economice din lume.

Una dintre consecintele crizei financiare este accelerarea declinului economic european, in special in ceea ce priveste standardele de viata.

Recesiunea a provocat prabusirea cresterii economice in toata regiunea Atlanticului de Nord, iar Statele Unite si Europa vor trece printr-o perioada de ajustare. Totusi, SUA isi va reveni mai repede, datorita modelului economic mai dinamic, politicii macroeconomice mai coerente si fortei pietei interne.

Strategie de redresare

Pentru a-si reveni, tarile europene nu trebuie sa renunte la programele de stimuli financiari toate in acelasi timp.

Europa ar trebui sa adopte un plan de crestere pe cinci ani, in care sa se regaseasca masuri speciale menite a majora rata cresterii economice si a produsului intern brut.

In al treilea rand, este nevoie de reforme la nivel legislativ, mai ales in unele dintre tarile UE, dar si de strategii pe termen mediu de reducere a deficitelor.

Statele membre UE trebuie sa se coordoneze si la nivel macroeconomic, in special in politicile de management al crizei si post-criza.

Nu in ultimul rand, ar trebui grabita adoptarea euro in tarile din centrul si estul Europei.

In timp ce, potrivit criteriilor de membru al UE si a ratei inflatiei toate statele din regiune s-ar califica, potrivit deficitului, nimeni nu ar avea voie sa adopte euro.

Prin urmare, o aplicare birocratica a criteriilor nu este o modalitate matura de a gestiona largirea zonei euro, cred analistii.

3 exemple de investiții pentru investitorii cu profil redus de risc

Dacă ai reușit să economisești o anumită sumă de bani și cauți soluții de a o multiplica, ai ajuns unde trebuie. Totuși, înainte de a lua o decizie, este important să stabilești ce...

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...