La inceput a fost....ce?!(partea 2)

Miercuri, 09 Iulie 2008, ora 15:01
4388 citiri
La inceput a fost....ce?!(partea 2)

- Cu alte cuvinte actele economice si-au avut inca de la inceput escrocii lor.

    - Exact, pentru ca si asta deriva din natura umana si tocmai de aceea vei vedea ca mecanismele multor escrocherii nici macar nu s-au schimbat in istorie. Iti voi da doar doua exemple. In Egiptul antic, exista un obicei consacrat de stufosul si bogatul cler al timpului ca fiecare credincios - mai putin sclavii, fireste - sa ofere zeilor o ofranda simbolica pentru membrii familiei plecati dintre cei vii.

In general era vorba de un animal de mici dimensiuni care era mumificat si varat intr-o urna sigilata. Evident, aceasta operatiune era costisitoare. Arheologii din zilele noastre au avut surpriza sa constate ca multe - foarte multe, din pacate - asemenea urne nu contineau ramasitele unor animale mumificate, ci simple trucaje: carpe goale si lut ars. Cu alte cuvinte, o industrie foarte dezvoltata a falsurilor, varate pe gatul credinciosilor.

Mergi astazi la Ierusalim si vezi tonele de apa, pietricele sau crengute de copac ce provin, nu-i asa?, din locurile socotite sacre de lumea crestina. Iar turistii le cumpara desi o minima judecata logica ar trebui sa le spuna ca in acest ritm ar fi disparut de mult orice copac sau forma de relief din zona. Asta inseamna exploatarea credintei si naivitatii unui client si aceasta exploatare a insotit dintotdeauna economia si a adus bani frumosi in buzunarele celor dispusi sa treaca peste etica si morala.

Tocmai de aceea religiile cu cat au evoluat in timp cu atat au condamnat mai aspru imbogatirea prin orice mijloace, culminand cu crestinismul timpuriu, pentru care pilda christica era si o pilda a saraciei. Economia si schimburile au devenit de-a lungul timpului mai complexe, deci mai complexe au devenit si mijloacele de a profita de naivitatea celuilalt pentru a te imbogati, fapt sanctionat nu doar de legi - care consacra etica - ci si de perceptele religioase - cele care consacra morala.

    - Haide sa te intreb altfel...Daca a existat un moment - folosind fizica, sa-i spunem T0, Big Bang-ul economiei, de ce in timp exista asemenea decalaje intre dezvoltarea diverselor comunitati umane? De ce astazi Suedia are nivelul de trai pe care-l are si locuitorii sai traiesc in bunastare, pe cand africanii sau aborigenii nu? Cand au aparut aceste decalaje si cat vor mai dura? Si de ce au aparut?

   - Este o intrebare extrem de dificila...In urma cu un secol orice economist ti-ar fi raspuns facand recurs tot la genetica. Era limpede: omul alb era superior tuturor celorlate rase, prin urmare nu mira pe nimeni ca englezii, de pilda, aveau un imperiu in care soarele nu apunea niciodata, in vreme ce triburile zulu, aborigenii din Australia sau indienii din America de Nord apartineau, evident, unor rase inferioare, incapabile de performanta, invatare, sortite muncii brute si nivelului de trai derizoriu.

   - Inteleg ca o asemenea abordare o consideri falsa...Si totusi, o explicatie trebuie sa existe...

    - Exista, dar nu rezida in genetica sau in teorii rasiale, ci in relief si in sansa geografica, inca din zorii omenirii. Nu uita ca ceea ce intelegem prin bogatie a insemnat, milenii si milenii la rand, bogatia funciara, adica pamantul. Comunitatea umana timpurie nu a depins atat de mult de vanat precum s-ar crede - stau marturie dovezile descoperite de arheologi.

Vanatul este dificil si consuma foarte mult resursele de energie. De asemenea, am domesticit de-a lungul timpului foarte putine animale dintre cele cunoscute. Am depins, in esenta, milenii si milenii, de cules. De fapt, carnea a devenit un bun relativ comun in alimentatie in ultima suta de ani.

Omul preistoric, cel al antichitatii si chiar cel al Evului Mediu consumau putina carne. Cerealele si fructele au fost izvoarele noastre de hrana. Si aici ajungem la izvorul inechitatii sanselor in ceea ce tu numeai "momentul T0" - geografia. Primele civilizatii - am mentionat Summerul, dar mai sunt cea egipteana sau cea minoica - s-au dezvoltat dupa ultima glaciatiune in jurul unor zone cu pamant deosebit de fertil.

De asemenea, climatul permitea existenta unor animale relativ usor de domesticit - capra si oaia salbatice, vitele, porcul. Daca ne referim la aborigenii din Australia sau la triburile de pe Amazon, de exemplu, vom observa cel putin doua lucruri: pamanturile nu se preteaza cultivarii unor plante uzuale alimentatiei si, doi, animalele care traiesc in acele ecosisteme nu pot fi domesticite sau degeaba ar fi domesticite pentru ca nu ar constitui o sursa pertinenta de hrana. Si mai intervine un factor: timpul.

  - Timpul?

   - Da, timpul. Este in Biblie un episod semificativ din acest punct de vedere. Cand Faraonul afla ca evreii - aflati in stare de semisclavie - se agita la chemarea lui Moise, intreaba care este servitutea pe care aceasta comunitate o presteaza pentru dominanti. Afla ca evreii erau obligati sa confectioneze caramizi din chirpici. Aceste caramizi se turnau din lut amestecat cu paie si se uscau la soare. "Paiele si le procura singuri, sau le dam noi?", intreaba Faraonul.

I se raspunde ca paiele sunt oferite de stapanire. "Atunci de astazi vor fi obligati sa le procure singuri, in asa fel incat sa nu mai aiba timp sa alerge dupa naluci", este sentinta Faraonului. Morala? Cel care munceste non-stop - este vorba de munca bruta - nu are timpul necesar sa devina creativ, iar sansa unui inovator sau artist de a fi intretinut de o asemenea comunitate este minima. Aborigenii nu aveau de ce sa inventeze plugul, nici de ce sa domesticeasca un cangur, de exemplu. Amazonienii nu aveau de ce sa domesticeasca o anaconda sau o pasare tucan.

Triburile de piei-rosii din America de Nord traiau aproape exclusiv exploatand prin vanatoare turmele de bizoni, dar acestia pasunau in turme imense si ar fi fost imposibil de hranit daca iti trecea prin cap sa le domesticesti - ar fi trebuit sa devii tu insuti un migrator in cautare de pasuni, in loc sa te asezi in calea migratiei lor naturale. Sa revenim acum la "norocosii" evolutiei, in Europa sau in Orientul Apropiat. Mai peste tot era posibila cultivarea cerealelor de baza - grau si ovaz - a fructelor si tot aici traiesc animalele usor de domesticit, hranit si exploatat - oaia, vita, porcul.

Inca de la inceput comunitatile de aici au fost suficient de prospere incat sa-si "permita" o continua evolutie. Uite, ai aici un obiect din piatra.

   - Pare un varf de sageata din cremene...

    - Da, l-am cumparat dintr-un loc tare drag mie, Louvre des Antiquaires, la Paris. Are circa zece mii de ani si este echivalentul unei mitraliere M5 de astazi. Pare simplu, dar este rezultatul a mii de ani de evolutie a acestui tip de armament. Provine dintr-un site situat in Germania de astazi. Varfurile de sageti ale nativilor-americani din prima epoca a colonizarii SUA nu sunt foarte diferite - numai ca intre timp europenii confectionau arme de foc.

Uneltele de bronz sunt mai dificil de confectionat decat cele din piatra - cremenea se gasea din belsug - iar cele din fier inca si mai greu. Artizanii aveau nevoie de foarte mult timp pentru a identifica un zacamant de minereu, a-l extrage, a concepe si construi un cuptor de topire si asa mai departe. Nici aborigenii si nici nativii-americani nu-si permiteau asa ceva - intretinerea acestui "corp tehnologic". La fel cum o natiune saraca de astazi nu-si permite intretinerea unei activitati de cercetare performanta sau unui corp universitar de elita. Vom mai reveni asupra acestui aspect.

   - Deci spui ca mii de ani geografia a fost singura care a condamnat la stagnare comunitati intregi, in vreme ce alte au fost, intr-un fel, "condamnate" la progres.

   - Da.

   - Dar cum se explica atunci ca si alte comunitati care au fiintat in conditii vitrege  - nordicii, de exemplu - au ajuns la o dezvoltare considerabila in epocile la care ne referim. Stramosii suedezilor sau danezilor traiau in conditii poate mult mai vitrege decat cele ale bulgarilor de astazi.

   - Atentie! Recursul la trecut si istorie in explicarea prezentului poate fi extrem de inselator...

    - Tocmai asta incercam sa spun si eu...

    - Nu, pentru ca nu ti-am expus decat UNA din cauze, tu aducand vorba de acel "moment T0" - o conventie, de altfel, nu a existat un asemenea moment in istoria relatiilor economice (nu vom sti niciodata cu certitudine cand, de ce si unde a fost oferita prima ciosvarta de carne in schimbul unei sulite de lemn cu varful calit in foc si, in fond, nici nu are importanta).

Revenind, da-mi voie sa te contrazic - viata eschimosilor in nordul Alaskai este si astazi una dintre cele mai grele din lume. Daca te referi la civilizatiile nordice, nu uita ca aproape toti provenim din marea familie indo-europeana iar tinuturile aspre ale Suediei sau Danemarcei de astazi ofereau protolocuitorilor destule oportunitati, ca sa le spunem asa, de la resurse minerale la o hrana bogata in proteine - pestele.

Au devenit navigatori iscusiti tot datorita geografiei. Amazonienii nu aveau nevoie decat de o piroga cioplita cu toporul din obsidian pentru a naviga pe raurile locale, pe cand vikingii aveau nevoie de nave puternice pentru a se deplasa in longitudine si in latitudine. Iar in timp decalajele s-au accentuat. De fapt, traim pentru prima oara intr-o epoca in care accesul la tehnologie si prosperitate este un bun relativ comun.

Nu compara "timpul" afacerilor de astazi cu timpul din trecut. Ai ideea cat ii trebuia la inceputul Evului Mediu unei mirodenii sa ajunga, din momentul in care era incarcata in caravana, in farfuria unui bogat senior din Europa?

   - Cateva saptamani?

   - Mai bine spus luni, uneori si mai bine de un an. Si asta in Evul Mediu, cand piperul sau scortisoara erau mai scumpe decat aurul si erau socotite in inventare printre cele mai de seama bunuri ale unei seniorii, alaturi de bijuterii si pietre scumpe.

   - Cum si de ce s-au schimbat in timp ceea mi-ai spus pana acum? Ce mutatii au intervenit?

    - Despre asta vom discuta maine. Dar nu uita concluziile de astazi. Prima: la baza dezvoltarii economiei sta diferenta dramatica dintre indivizii aceleiasi specii, ceea ce face absolut necesar schimbul. A doua: "regulile jocului economic", in esenta lor profunda, in "reflexele" si necesitatile lor fundamentale, nu s-au modificat mai deloc in toata istoria cunoscuta. Mereu actul economic a fost insotit de legi si reglementari si mereu a presupus o forta potential coercitiva capabila sa-si asume, la o adica, rolul de arbitru.

A treia: geografia a determinat hotarator nasterea si dezvoltarea primelor civilizatii cunoscute, condamnand in acelasi timp la stagnare (din punct de vedere economic, nu neaparat si cultural, de pilda) alte civilizatii. Asta schimba Noua Economie si tocmai de aceea voi va numiti The Choice Generation, adica Generatia Care Are De Ales. Poate prima din istorie.

   - Adica?!

    - De ce vrei sa strici surpriza zilei de maine?!

    - Bine, astept...