O incursiune fascinanta in lumea companiilor si a banilor, o carte de economie care se citeste cu sufletul la gura, asemenea unui roman politist. De ce exista natiuni bogate si altele sarace, care sunt secretele reusitei in afaceri, ce reprezinta revolutia adusa de Noua Economie, care sunt capcanele acesteia si cum putem deschide usile spre succes? De ce youtube.com s-a nascut in America si cum a devenit Harry Potter o uriasa sursa de profit? Raspunsurile la aceste intrebari si la multe altele sunt in lucrarea de fata, unica in Romania prin modul de abordare a problematicilor si stilul de expunere. O carte semnata de Eugen Ovidiu Chirovici cu recomandarea Bloombiz.
Piata schimbandu-se mai rapid, companiile au fost obligate, in
acelasi timp, sa se specializeze mai mult si sa devina mult mai
flexibile. Conservatorismul a condus la faliment companiile care s-au
incapatanat sa nu perceapa aceste schimbari.
Odata cu
acest final al energiei ieftine, suvoiul de bani de care vorbeam s-a
cam subtiat si s-a ajuns la ceea ce s-a numit "criza datoriilor", care
a inceput in America Latina, dar care a avut efecte globale. Brazilia,
de exemplu, a imprumutat bani pentru a-i investi intr-un urbanism care
insemna, de fapt, mai mult decat isi putea permite.
Romania a
construit o industrie a petroului capabila sa prelucreze - la
capacitate maxima - aproape 30 de milioane de tone de titei, in
conditiile in care productia interna cadea vertiginos sub 10 milioane
de tone, iar importurile se scumpeau, asa cum ti-am spus. Cand unii
debitori s-au declarat pur si simplu in incapacitate de plata, bancile
creditoare au inceput sa inregistreze probleme si banii s-au scumpit,
adica au crescut dobanzile.
Nu in ultimul rand, piata
financiara a devenit mai sofisticata, mai ales cand vorbim de bursele
monetare sau de cele de valori mobiliare. Au aparut instrumentele
financiare derivate, de tipul "futures" sau "options", instrumente care
s-au dezvoltat inainte ca autoritatile de stat care gestioneaza aceste
segmente si legislatia aferenta sa tina pasul.
Prin urmare am
asistat la "bule" care s-au spart, unele cu consecinte catastrofale
pentru investitori, in proportie de masa. In anii '90, un biet broker
dintr-o sucursala din Singapore a celei mai vechi banci a Angliei -
Banca Baring's - a ingropat toata institutia (a fost vanduta catre
olandezii de la ING pentru suma simbolica de o lira) printr-o singura
serie de operatiuni gresite, "jucand" pe raportul dolar/yen japonez.
Cu
un an inainte unul din marii rechini speculatori pe piata financiara,
George Soros, a jucat atat de dur pe lira sterlina a Batranei Anglii
incat a scos-o din "sarpele" monetar european, provocand supoare in
mediile financiare.
S-a demonstrat cu aceste ocazii ca
lumea afacerilor a devenit mult mai complexa, unul fabrica otel, altul
il vinde si tot asa, incat o speculatie oarecare intr-un colt al
globului poate produce o catastrofa in celalalt - cu alte cuvinte,
economia CHIAR a devenit globala si nimeni nu mai este ferit de crize.
Globalizarea a incetat sa fie o discutie mai mult teoretica dezbatuta
la conferintele Clubului de la Roma, ci a inceput sa produca adevarate
cucuie in crestetul multor companii sau chiar economii nationale.
- Da-mi un exemplu, uite, legat de Romania.
- Sigur. Daca in 1995 ai fi spus ca "tigrii" Asiei stau
pe un butoi de pulbere, ai fi fost luat in balon la orice seminar
international. Dimpotriva, erau exemple de crestere si reusita
economica, date ca atare oriunde in lume se discuta de retete economice
de succes. In 1997, s-a declansat un tip de criza fara precedent.
In '29 ti-am explicat mecanismul - stocurile, cercul vicios al cererii
oferta. Atunci, insa, fabricile nu au inceput brusc sa produca mai
prost si nici oamenii sa posede mai putini bani pentru a achizitiona
produsele. Atunci ce s-a intamplat? De ce a falimentat o societate care
producea LA FEL ca ieri?! Pentru ca de mult timp se formase ceea ce
economistii numesc o "bula de aer" - iar bula, mai devreme sau mai
tarziu, se sparge.
Compania "X" producea creioane, sa spunem,
depunea bilant, inregistra un profit care era fie reinvestit, fie
distribuit actionarilor sub forma dividendelor. Numai ca in epoca
noastra, cele mai multe companii sunt publice, deschise, adica au si o
expresie a actiunilor care se tranzactioneaza pe bursele de valori.
Uneori subsidiare ale aceleiasi companii-mama din varii tari sunt
tranzactionate simultan pe fiecare bursa de valori din statele care le
gazduiesc.