O veste buna si-una rea...

Vineri, 25 Iulie 2008, ora 14:02
4751 citiri
O veste buna si-una rea...

O incursiune fascinanta in lumea companiilor si a banilor, o carte de economie care se citeste cu sufletul la gura, asemenea unui roman politist. De ce exista natiuni bogate si altele sarace, care sunt secretele reusitei in afaceri, ce reprezinta revolutia adusa de Noua Economie, care sunt capcanele acesteia si cum putem deschide usile spre succes? De ce youtube.com s-a nascut in America si cum a devenit Harry Potter o uriasa sursa de profit? Raspunsurile la aceste intrebari si la multe altele sunt in lucrarea de fata, unica in Romania prin modul de abordare a problematicilor si stilul de expunere. O carte semnata de Eugen Ovidiu Chirovici cu recomandarea Bloombiz.

 

( Continuare din pagina 1)

Piata schimbandu-se mai rapid, companiile au fost obligate, in

acelasi timp, sa se specializeze mai mult si sa devina mult mai

flexibile. Conservatorismul a condus la faliment companiile care s-au

incapatanat sa nu perceapa aceste schimbari.

   

Odata cu

acest final al energiei ieftine, suvoiul de bani de care vorbeam s-a

cam subtiat si s-a ajuns la ceea ce s-a numit "criza datoriilor", care

a inceput in America Latina, dar care a avut efecte globale. Brazilia,

de exemplu, a imprumutat bani pentru a-i investi intr-un urbanism care

insemna, de fapt, mai mult decat isi putea permite.

Romania a

construit o industrie a petroului capabila sa prelucreze - la

capacitate maxima - aproape 30 de milioane de tone de titei, in

conditiile in care productia interna cadea vertiginos sub 10 milioane

de tone, iar importurile se scumpeau, asa cum ti-am spus. Cand unii

debitori s-au declarat pur si simplu in incapacitate de plata, bancile

creditoare au inceput sa inregistreze probleme si banii s-au scumpit,

adica au crescut dobanzile.

  

Nu in ultimul rand, piata

financiara a devenit mai sofisticata, mai ales cand vorbim de bursele

monetare sau de cele de valori mobiliare. Au aparut instrumentele

financiare derivate, de tipul "futures" sau "options", instrumente care

s-au dezvoltat inainte ca autoritatile de stat care gestioneaza aceste

segmente si legislatia aferenta sa tina pasul.

Prin urmare am

asistat la "bule" care s-au spart, unele cu consecinte catastrofale

pentru investitori, in proportie de masa. In anii '90, un biet broker

dintr-o sucursala din Singapore a celei mai vechi banci a Angliei -

Banca Baring's - a ingropat toata institutia (a fost vanduta catre

olandezii de la ING pentru suma simbolica de o lira) printr-o singura

serie de operatiuni gresite, "jucand" pe raportul dolar/yen japonez.

Cu

un an inainte unul din marii rechini speculatori pe piata financiara,

George Soros, a jucat atat de dur pe lira sterlina a Batranei Anglii

incat a scos-o din "sarpele" monetar european, provocand supoare in

mediile financiare.

  

S-a demonstrat cu aceste ocazii ca

lumea afacerilor a devenit mult mai complexa, unul fabrica otel, altul

il vinde si tot asa, incat o speculatie oarecare intr-un colt al

globului poate produce o catastrofa in celalalt - cu alte cuvinte,

economia CHIAR a devenit globala si nimeni nu mai este ferit de crize.

Globalizarea a incetat sa fie o discutie mai mult teoretica dezbatuta

la conferintele Clubului de la Roma, ci a inceput sa produca adevarate

cucuie in crestetul multor companii sau chiar economii nationale.

   - Da-mi un exemplu, uite, legat de Romania.

    - Sigur. Daca in 1995 ai fi spus ca "tigrii" Asiei stau

pe un butoi de pulbere, ai fi fost luat in balon la orice seminar

international. Dimpotriva, erau exemple de crestere si reusita

economica, date ca atare oriunde in lume se discuta de retete economice

de succes. In 1997, s-a declansat un tip de criza fara precedent.

In '29 ti-am explicat mecanismul - stocurile, cercul vicios al cererii

oferta. Atunci, insa, fabricile nu au inceput brusc sa produca mai

prost si nici oamenii sa posede mai putini bani pentru a achizitiona

produsele. Atunci ce s-a intamplat? De ce a falimentat o societate care

producea LA FEL ca ieri?! Pentru ca de mult timp se formase ceea ce

economistii numesc o "bula de aer" - iar bula, mai devreme sau mai

tarziu, se sparge.

Compania "X" producea creioane, sa spunem,

depunea bilant, inregistra un profit care era fie reinvestit, fie

distribuit actionarilor sub forma dividendelor. Numai ca in epoca

noastra, cele mai multe companii sunt publice, deschise, adica au si o

expresie a actiunilor care se tranzactioneaza pe bursele de valori.

Uneori subsidiare ale aceleiasi companii-mama din varii tari sunt

tranzactionate simultan pe fiecare bursa de valori din statele care le

gazduiesc.