
Inca din 1996 domnii (care lucrau la stat) care erau in consiliil
Inca din 1996 domnii (care lucrau la stat) care erau in consiliile de administartie aveau remuneratii de 1 mld lei pe an, adica 90-100 $/zi
Castigurile exagerate nu se justifica aproape nicaieri, nici la n
Castigurile exagerate nu se justifica aproape nicaieri, nici la noi, nici in alte parti ale lumii. Vorbiti de COMPETENTA si TALENT care trebuiesc rasplatite !?!? Care COMPETENTA ????? Care TALENT ??????? Cine plateste pentru FALSELE COMPETENTE ???? Pentru TALENTUL de a face mai mult rau decat bine ?????
Daca excludem exceptiile ( exemple : Descoperitorii leacurilor unor maladii incurabile, ale unor teorii si legi care schimba, in bine, soarta omenirii, aduc progres si prosperitate, etc. ), constatam ca marile "TALENTE", pe termen lung, au facut mai mult rau decat bine.
Masurarea " TALENTULUI " sau " COMPETENTEI " prin masurarea PROFITULUI obtinut, nu este intotdeauna corecta. Incurajarea unor anumite practici s-a dovedit a fi foarte daunatoare - vezi crizele din anii 1990, 2000, 2009. Unii au castigat miliarde, altii, multi, foarte multi, platesc pentru " COMPETENTA " acestora. Nu ar trebui sa fie invers ? Sa plateasca cei ce au castigat imens cu intrega lor avere si, daca nu este destul, cu propria lor libertate ? Nu s-ar reduce astfel din gradul de risc al unor decizii, daca se stie ca, in caz ca rezultatele sunt proaste, platesti ?
Lipsa de competenta se manifesta din ce in ce mai mult in toate domeniile, preponderent in JUSTITIE, POLITICA, ADMINISTRATIE si MASS MEDIA. Dorinta ( fireasca ????????? ) de imbogatire, cat mai repede si cat mai usor, a nascut adevarati MONSTRI in multe sectoare de activitate. Ne incredintam vietile si viitorul, unor oameni (asemeni unor medici), care ar trebui sa raspunda pentru deciziile pe cre le iau ( pana acum toate s-au dovedit a fi proaste).
Stiti mult mai bine decat mine DUALITATEA de idei si limbaj, aproape a tuturor. Credinta unora ca sunt Dumnezeu pe pamant este fara limite. Urmeaza apoi corul celor care doresc si ei un loc caldut la masa bogatilor, care ii apara cu inversunare. Si, asa cum Dumnezeu l-a creat pe om "dupa chipul si asemanarea sa", "DUMNEZEII" cei mari au creat niste "DUMNEZEI" locali mai mici.
Lipsa de masura, desconsiderarea unor intregi categorii socio-profesionale (muncitori, profesori, medici, functionari, etc.), in favoarea altora rasplatiti cu fabulos, ma face sa va adresez cateva intrebari, la care nu cred ca voi primi raspuns.
1. De trebuie sa existe diferente intre salariile platite de la STAT intre profesori, politicieni, procurori, magistrati ? Un judecator poate gresi intr-un singur caz, sau doua (daca greseste mai mult nu are ce cauta in sistem, sa-si aleaga alta meserie),pe cand gresala unui profesor poate produce generatii intregi de "REBUTURI", lucru mult, mult mai grav. Un medic care greseste si nenoroceste un pacient, lasandu-l infirm, sau, mai grav, acesta piezandu-si viata, are o responsabilitate mai mica?
De cine va speriati mai tare, de un urs, sau de bacilul lui Coch ? Ursul face cateva victime pe an, cata vreme invizibilul bacil face mii de victime anual. Se pare ca raul VIZIBIL este mult, mult mai putin periculos decat raul INVIZIBIL. Care este si mult mai greu de constientizat (de descoperit).
Sa va dau un exemplu : Un ziarist - nu dau nume, nu e relevant - adopta o anumita strategie ( nu intereseaza daca impusa sau nu). Peste un timp, se casatoreste si are un copil. Acum este INGROZIT de societatea in care va trai copilul sau, fara sa constientizeze ca si el a fost si este unul din cei care au pus serios umarul la constructia acestui monstru.
Pe vremuri era un proverb " Fii atent ce-ti doresti, ca s-ar putea sa se indeplineasca !".
Sunt de acord, in mare, cu dl. Stoica. Adesea competenta nu es
Sunt de acord, in mare, cu dl. Stoica.
Adesea competenta nu este decat glagorita, abilitatea de a vorbi de "provocari", "oportunitati" si "cresterea companiei".
In plus, nu exista competenta, in lumea asta mare, care sa fie de 1000 de ori mai mare decat a altuia (cu exceptia cazului in care ultimul este un idiot certificat medical, si nici atunci). Nu mai vorbim de faptul ca, pe langa competenta, se pune problema lucrului efectiv si a muncii prestate (poti sa fii competent si sa lucrezi patru ore pe zi sau slujba ta sa conste in masurarea cu sublerul).
Faptul ca unul se afla intr-o pozitie in care, daca duce o hartie sau vorbeste 30 de minute, aduce 10.000 de euro, in timp ce altul, care face acelasi lucru, se afla intr-o pozitie in care aduce 10 euro, nu inseamna ca primul merita un salariu de 1000 de ori mai mare decat celalalt. Amandoi fac acelasi lucru. A, patronului ii convine sa plateasca, asta e altceva. Asta nu face lucrurile juste. Patronul se gandeste la bani, nu la echitate sociala. iar aici, pe traseul acesta, exista, oricum, miliarde de imperfectiuni, in evaluarea, de catre patron, a salariilor celor doi.
Cred ca vedem cu totii care este competenta multora dintre cei platiti cu milioane si a inca si mai multora dintre cei platiti cu sute de mii.
Nu mai vorbim de alti, multi oameni care au acelasi priceperi, talente si competente, dar care, datorita situatiei propriei vieti, norocului, talentelor sociale, etc., nu se afla intr-un post de mii/milioane de euro, ci intr-unul de sute, cu aceleasi capacitati. Eu cunosc oameni, la varsta a doua, profesionisti excelenti, care lucrau la stat pe salarii de doi lei, in timp ce tinerii care le dau cu tifla si castiga mii de euro nu stiu jumatate din ce stiu aceia.
A se scuti cu ideile acestea "progresiste" acum vreo 200 de ani, bazate pe o simplificare logica extrema, fara aplicabilitate in lumea reala - daca esti bun, sigur primesti bani multi, daca nu primesti bani multi, sigur nu esti bun. Si ca raportul intre cel mai mic/cel mai mare efort/pricepere, pe lumea asta, poate fi de 1 milion la 1 - mentalitate britanica veche de secole, care s-a raspandit in intreaga lume - fiecare pe pielea lui. Nu cred ca societatea si mentalitatea pecuniara britanice sunt printre cele mai calde si nici societatea lor printre cele mai armonioase sau corecte. E mult de spus aici.
Dar cred ca, intre timp, ar fi cazul sa ne mai si maturizam.