Business24
Login / Signup Comunitate
HOT TOPICSMihai Razvan Ungureanu Taxa auto Zona euro Criza economica Curs valutar

Douazeci de ani, dupa profetia lui Brucan

Douazeci de ani, dupa profetia lui Brucan
Loading from

La vremea respectiva, dl. Silviu Brucan nu a pomenit intimplator perioada de doua decenii pentru o schimbare de pattern politic. Cine a studiat istoria recenta a Romaniei, stie ca, in general, ciclurile reformelor profunde au fost, intr-adevar, de douazeci de ani.

Douazeci de ani inseamna, printre altele, ceva ce nimeni nu a subliniat - epuizarea biologica a unei generatii.


Daca suntem de acord ca virsta cea mai productiva/activa (in politica, in business, etc) este undeva intre 40-60 de ani (si din oameni de aceasta virsta se formeaza elita conducatoare), atunci este limpede ca aceasta elita, dupa doua decenii, se situeaza ca virsta undeva intre 60 si 80 de ani.


Si din acest punct de vedere, schimbarile profunde devin posibile/probabile.


In jurul anului 1900, Romania finalizeaza prima etapa a devenirii sale ca stat-natiune modern, printr-o serie de reforme demarate in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dupa Unire, dar desavirsite si aprofundate in timpul lungii domnii a celui care va deveni primul Rege al Romaniei, Carol l.


Deja in 1919, statul isi desavirseste, prin Tratatele de la Versailles, unitatea teritoriala si porneste pe calea unei modernizari rapide pe toate palierele: politice, economice, sociale.


Aceste reforme isi ating apogeul dupa alte doua decenii, respectiv in 1938, an care ramine unul de referinta din punct de vedere statistic (cel mai inalt punct atins de economia romaneasca.


Se constituie o elita intelectuala solida - atunci apar Ionescu, Eliade, Cioran, Sebastian, Rebreanu, Sadoveanu, Brancusi, Enescu, Petrescu, Blaga etc. Viata artistica a Bucurestilor este una de avangarda, urbanismul cistiga rapid teren.


In acelasi timp, este o perioada de disolutie a traditionalei/vechii clase politice. Aceasta sucomba intial in fata lui Carol al ll-lea, care instaureaza o dictatura regala mai mult de opereta, apoi in fata fenomenului legionar si finalmente in fata unei dictaturi militare mascate, in jurul maresalului Antonescu.


Daca luam intervalul 1945-1965 - cel de bolsevizare a tarii dupa WWll - vedem ca este populata de figuri ca Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Ana Pauker, Vasile Luca, etc. Istoria este rescrisa, "elita" intelectuala este compusa din figuri cunoscute ulterior ca "proletcultisti".


Vechea elita este decimata fizic sau doar social prin macelul lagarelor, emigrare sau marginalizare. Abia douazeci de ani mai tirziu - chiar in circumstantele comunismului - are loc o ampla reforma.


Figurile mentionate mai sus dispar, chiar "garda" partidului unic este cvasicomplet decimata de "lupii tineri", sub varii pretexte. Proletcultistii sunt inlocuiti de noul val compus din valori reale: Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Marin Preda, Eugen Barbu, Fanus Neagu, Adrian Paunescu (ceva mai tirziu apar Velea, Ivasiuc, Breban, Balaita, Dinescu, Plesu etc).


Ceea ce s-a numit "reforma administrativ-teritoriala" - adica renuntarea la forma administrativa a regiunilor si aparitia judetelor - "sparge" rapid vechile fief-uri ale partidului unic, sefii acestora fiind imediat inlocuiti de noua generatie a activistilor politici.


Istoria este iarasi rescrisa - accentul se pune, acum, pe reinvierea unui nationalism nuantat, primit cu bucurie de publicul satul de rusificarea fortata a ultimelor doua decenii.


Chiar si partidul unic isi schimba numele - devine PCR si PMR - la fel si statul (Republica Populara Romana devine Republica Socialista Romania).


In scoli, predarea limbii franceze cistiga teren in fata limbii ruse, pentru ca in anii '70 deja limba engleza sa devina larg raspindita. Si aceasta reformare - esuata intr-o dictura personala a lui Nicoale Ceausescu - ia sfirsit, de facto, tot dupa douazeci de ani, adica in 1985.


Aparitia la Moscova a lui Gorbaciov (care demareaza perstroika si glasnost intr-o tentativa imposibila de a salva socialismul/imperiul), revoltele de la Brasov din anul 1987, criza economica tot mai profunda, toate nu sunt decit antecamera prabusirii totale in iarna lui 1989.


Atunci cind Presedintele reales, dl. Traian Basescu, a vorbit de modernizarea statului roman, s-a referit, probabil, la schimbari mult mai profunde decit o cosmetizare a unei actualitati si situata dincolo de rivalitatile politice care opun o formatiune ideologica alteia.


Romania are nevoie de eliminarea unei schizofrenii administrative in care traieste astazi - euroregiunile coexista de jure si de facto cu vechea formula a judetelor. De o resetare a institutiilor si de o calibrare corecta a rolului si locului statului in economia nationala.


De o (re) asezare a elitelor intelectuale, capabile sa se constituie ca o voce coerenta in corul european si international, dupa o perioada foarte arida de doua decenii. De o delimitare intre politica si afaceri, de tip modern (actuala situatie este mai degraba caracteristica spatiului latino-american, inclusiv din acest punct de vedere).


Cred ca schimbarile care vor caracteriza urmatorii ani si care isi vor atinge probabil, maxima consistenta undeva intr-un orizont de un deceniu, vor fi mult mai profunde decit multi isi imagineaza astazi in tara lui "laissez faire, laissez passer".


Mai ales ca, macar de data asta, contextul extern (calitatea tarii de membra a NATO si, mai ales, a UE) este mai favorabil decit oricind in istoria recenta.


Craciun fericit, romani, oriunde va aflati.


 

Sursa: Business24.ro
Articol citit de 7214 ori

 

buna analiza, domnule chirovici. din pacate mai avem nevoie de 20

buna analiza, domnule chirovici. din pacate mai avem nevoie de 20 de ani. in romania totul e diluat: democratie, afaceri, justitie etc din cauza asta mai avem de asteptat pana se schimba ceva in structura profunda a Romaniei. Ce solutii sunt? Educatie? Pai cred ca mai intai avem nevoie de 20 de ani sa ne dam seama ca de aici trebuie sa plecam si inca 20 ca sa incheiem reforma in educatie, sa avem un sistem asemanator statelor din vest nu mai vorbesc de SUA ca se face veacul.

 

Pentru Carol: Englezii au deschis primul colegiu in secolul al Xl

Pentru Carol: Englezii au deschis primul colegiu in secolul al Xlll-lea, noi am inceput sa ne cladim universitatile in al XlX-lea. Evident ca nu ne vom compara cu acesti campioni ai evolutiei - UK, Franta, Germania, etc - in viitorul previzibil. Nici economic, nici educational. Noi avem "meteahna" de a ne compara mereu cu cele 5-7 cele mai evoluate natiuni de pe Glob, uitind ca suntem copiii unei alte istorii...

 

Domnule Chirovici, chair il credeti asa de profet pe Brucan?

Domnule Chirovici, chair il credeti asa de profet pe Brucan?

 

Aveam 8 ani la revolutie, cand s-au tras doua gloante pe langa mi

Aveam 8 ani la revolutie, cand s-au tras doua gloante pe langa mine. La scoala am fost generatia de sacrificiu si de-atunci asa am ramas. Pana cand? Ma gandesc serios sa ma mut din aceasta tara... pt ca nu ma mai merita.

 

Pentru Sorin: Nu, nu il cred si ar fi multe de spus, insa de mort

Pentru Sorin: Nu, nu il cred si ar fi multe de spus, insa de morti numai de bine. Am pornit de la "profetia" lui doar pentru a face niste observatii vizavi de anumite cicluri din istoria recenta.
Pentru Highduck: Ai dreptate - avem, fiecare, o mie de motive sa gindim asa. Si unul singur pentru a NU gindi asa: Romania este tara NOASTRA, nu a LOR.

 

Buna ziua, Gasesc observatiile dvs. revolutionare (personal, nu a

Buna ziua, Gasesc observatiile dvs. revolutionare (personal, nu am mai auzit o astfel de teorie). Cred ca avem pentru prima data in istorie un factor care ar putea schimba <<regulile jocului>>, GLOBALIZAREA. Adiministrativ, asta ne va trage inainte. Social insa, cred ca ne poate la fel de bine retrograda: acum cand oricine ajungi in 3 ore la Londra, credeti ca forta de munca (aici ma refer in special la angajati cu studii, care NU au castigat olimpiade, dar care fac grosul multinationalelor) va ramane in tara, pentru a se sacrifica, pentru ceilalti 20 de ani, probabil mai buni, pe care-i vor apuca la pensie? Asa cum spune si Highduke, noi, cei pe care 89 ne-a prins inca proaspeti dar suficient de constienti pentru a trai schimbarile si care la fel ca parintii si bunicii si strabunicii nostri, am fost <<generatie de sacrificiu>>, cum vom rezista tentatiei de a ne urca in avion? Acum toata lumea calatoreste in tarile campioane ale evolutiei, iar multi se intristeaza la aterizarea pe Otopeni. Pana acum au plecat doar extremele: cei mai buni (pe care i-a vrut Vestul) si cei mai rai (mai dispusi sa terorizeze o populatie mai bogata si cu garda mult mai jos decat romanii). Odata cu acceptarea deplina a ofertei de munca din Romania, pe piata din UE, este posibil sa vedem inca un val de migratie a acestei oferte. Oare urmatorii 20 de ani, nu vor aduce si mai multa forta de munca din tarile mai sarace pentru a o suplini pe cea romaneasca si o diluare a costiintei nationale? Cand in mediul tau se vorbesc 7 limbi, te mai intereseaza in ce tara te afli? Cu stima,

 

o mare greseala de esprimare Tovarasul Brucan si nu D-l B

o mare greseala de esprimare Tovarasul Brucan si nu D-l B

 

Domnule Chirovici, va respect foarte mult si raman surprins de fi

Domnule Chirovici, va respect foarte mult si raman surprins de fiecare data cand citesc analizele dumneavoastra pe bloombiz: le scrieti in cuvinte pe intelesul tuturor si chiar si cei neinitiaiti in economie inteleg foarte clar problemele pe care le aduceti in centrul atentiei. Cred ca Silviu Brucan a gresit variabilele cand a spus 20 de ani. Este adevarat ca democratia este tanara in Romania, dar politicienii nostri nu isi vor schimba mentalitatea nici in 200 de ani. Mai trist este ca nu mai avem pe cine vota ca sa putem spera intr-o schimbare adevarata.

 

Cititi despre tovarasul profet Saul Bruckner pe wikipedia... Am

Cititi despre tovarasul profet Saul Bruckner pe wikipedia...
Am si eu o teorie, cum ca tara a fost si este condusa in continuare de o "grupare interesata", iar principalele partide sunt sub aceeasi "umbrela"...
PS: Va citesc cu interes toate articolele!

 

Pentru Highduke: Citesc o tenta de antisemitism in sublinierea nu

Pentru Highduke: Citesc o tenta de antisemitism in sublinierea numelui mentionat. Parca Marele Will o spunea, in Romea si Julieta: Ce importanta au numele (de aici isi ia Umberto Eco titlul celebrului sau roman, Numele tradafirului). Teoria este gresita, cu tot respectul pentru opinia ta. In primul rind prin reductionism, in al doilea rind prin simplism. Parerea mea :)).

 

ma bucur ca sunt contemporan cu dumneavoastra. apreciez foarte mu

ma bucur ca sunt contemporan cu dumneavoastra. apreciez foarte mult articolele dumneavoastra. pacat ca dumneavoastra si elita intelectuala nu participati la viata publica. iata diferenta intre elitele de mai inainte si cele de acum.

 

Pentru Malaxa: Ce inseamna "participarea la viata publica&q

Pentru Malaxa:
Ce inseamna "participarea la viata publica"?! Sa bintui prin Bamboo, sa apari la tv printre niste guralivi care se pricep la toate, sa etc, etc??!!
Prefer sa scriu carti decit sa devin vreun "profet se serviciu" pe la trusturile lui peshte fiert.

 

Si foarte bine faceti daca va tineti de scris, domnule Chirovici.

Si foarte bine faceti daca va tineti de scris, domnule Chirovici. Am pus mana recent pe o carte semnata Chirovici, alta decat cea publicata aici. Aveti talent cert. Mult succes in continuare.

 

Pentru lector: Thanks, buddy :)).

Pentru lector: Thanks, buddy :)).

 

Sarbatori fericite si dumneavoastra, domnule Chirovici! P.S. M

Sarbatori fericite si dumneavoastra, domnule Chirovici!

P.S. Multumesc mult pentru articole, imi place foarte mult tonul dumneavoastra mereu constructiv. Imi aduce aminte de o intamplare petrecuta acum cativa ani: lucram la un proiect pentru o agentie mare guvernamentala din Romania. Erau in acea echipa de dezvoltare mai multe "pile", oameni slab pregatiti, adusi acolo doar pentru bani (era o finantare externa si erau ceva bani). Aveam niste consultanti danezi. Noi, romanii care eram pe bune acolo (aveam habar despre ce era de facut), am trecut rapid la un ton negativist: "ce sa facem mai cu pilele astea, astai nu pot sa faca nimic si castiga mai mult decat noi, nu o sa iasa nimic din proiectul asta". Danezii in schimb au facut pe dracu in patru si au pus proiectul pe roate. Au identificat rapid pilele (au inteles si ei situatia :)) si i-au plasat la muncile repetitive, care nu cereau mult cap. Au mai simplificat anumite specificatii, au renuntat la anumite functionalitati necritice, etc. etc.

In final proiectul nu a reusit la modul genial, dar a reusit. Noi am ramas cu gura cascata, vazand modul de lucru al consultantilor danezi. Chiar am avut ce invata de la ei. Acei oameni isi ziceau: astea sunt resursele, astea sunt conditiile de lucru date (pe care nu le putem schimba n.b.), nu avem incotro: trebuie sa reusim. Asa ar trebui sa facem fiecare dintre noi, aici in Romania, ca sa reusim.

Craciun fericit si Doamne ajuta!


 
Prima   1   2   Ultima