Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Pestisorii din lacul Tanganyika si criza mondiala

Pestisorii din lacul Tanganyika si criza mondiala

Marele Rift African s-a format cu milioane de ani in urma si este rezultatul modificarilor geologice care au modelat geografia continentului negru si a intregului Glob. Aceleasi modificari au condus si la aparitia unuia dintre cele mai mari lacuri din lume, Tanganyika. Ce legatura exista intre evolutia acestei intinse ape statatoare si actuala criza mondiala? Una extrem de interesanta, in opinia mea. 

Savantii au demonstrat ca de-a lungul istoriei sale, datorita glaciatiunilor succesive, lacul a fost impartit in mai multe fragmente, ca urmare a scaderii nivelului general al apei pe Glob. La finele ultimei glaciatiuni, cu circa 12.000 de ani in urma, fragmentele s-au unit din nou si lacul a capatat forma de astazi.


Ca urmare a fragmentarii, pestii din interiorul lacului s-au trezit, asadar, izolati unii de ceilalati pentru lungi perioade de timp.


Interesant este faptul ca aceste grupuri au evoluat complet diferit. Cu alte cuvinte, nu a existat o singura "strategie" de adaptare la (noul) mediu, conform legilor evolutiei. Si mai interesant este insa ce s-a intimplat dupa ce fragmentele s-au unit si speciile - initial similare, acum foarte diferite - s-au vazut in situatia de a imparti din nou acelasi ecosistem.


Nu a rezultat o apropiere pe drumul evolutiei/supravieturii. Grupurile au continuat sa ramine diferite, insa au adoptat ceea ce biologii numesc "tactici de avantaj".


Un grup a mers pina intr-acolo incit si-a insusit infatisarea altuia, pentru a se apropia de acesta fara a stirni reactii de aparare si a-l minca. 


Bine, si ce legatura exista intre acest fenomen si economia mondiala in general si actuala criza globala, in special?


Sa ne imaginam economia mondiala ca un "lac Tanganyika", fragmentat incepind cu finele anilor '40 in mai multe "lacuri" mai mici.


Unul a fost ceea ce din punct de vedere politic s-a numit "lumea libera', iar din punct de vedere economic, "lumea capitalista" (SUA si Europa de vest).


Altul a fost lagarul comunist, condus de URSS. Altul a fost China, care desi comunista, nu a acceptat tutela bolsevica si a dezvoltat propria ei viziune despre economie.


Un alt lac, virtual din punct de vedere geografic, este cel format din fostele colonii ale defunctelor imperii europene, de la imensa Indie, la statele africane sau latino-americane.


Un "lac" in sine a aparut si in zona araba, independenta politic si imbogatita ca urmare a imenselor rezerve de titei descoperite si exploatate dupa WW ll.


Asemenea pestisorilor din Tanganyika, subiectii economici din aceste "fragmente" au adoptat strategii extrem de diferite de supravietuire si evolutie. Numai ca la finele deceniului opt al secolului trecut, s-a intimplat, insa, ceva.


Acel ceva a fost prabusirea comunismului, pe de-o parte, "cresterea nivelului apei" in mai multe altele, pe de alta, cum ar fi India, China sau America latina si, nu in ultimul rind, dezvoltarea fara precedent a comunicatiilor datorita internetului.


Totul a echivalat, ca efect, cu finalul glaciatiunii pentru lacul Tanganyika. "Fragmentele" s-au unit, iar "pestisorii" care intre timp se dezvoltasera foarte diferit s-au trezit obligati sa convietuiasca in acelasi ecosistem economic, social, politic. 


Si au inceput inevitabilele "crize de adaptare". 


"Pestisorii" occidentali, de exemplu, s-au lansat in cucerirea Estului, un "fragment" la care aveau acces foarte limitat pina atunci. La rindul lor, s-au vazut atacati de "pestisorii" Chinei, mult mai adaptati la consumul de resurse limitate, cu rezultate maxime.


Un singur exemplu: aparitia NAFTA si asaltul "pestisorilor" speculatori din SUA in fragila piata financiara mexicana a provocat criza pesos-ului in 1994.


"Somnii" de tipul Soros au inceput sa aiba acces la apele planetare mai mult decit oricind in istorie si sa infulece de zor "broscutele" si "racii" care ii ieseau in cale.


Imaginati-va un tigru de la Zoo, caruia brusc i se deschide poarta custii in care se afla "gazelele", iar "gazelelor" li se spune doar "asta este, supravietuiti".


Cam asa s-a intimplat cind China a fost primita in Organizatia Mondiala a Comertului (fostul GATT). Cum va rezista un "pestisor" care isi plateste muncitorii cu 2.000 de dolari pe luna unui alt "pestisor" care ii plateste cu 20 si care nu investeste nici un cent in mediu, nimeni nu a mai spus. Initial, toata lumea s-a crezut avantajata de noua stare de lucruri. Dupa doua decenii, este clar ca exista infrinti si invingatori. 


Bine, este limpede ca o China in expansiune, de exemplu, a "infulecat" industrii intregi si milioane de locuri de munca in Vest. Dar unde este legatura directa cu asa-numita criza globala?


Revenim la pestisorii din Tanganyika.


In momentul in care un grup de "invadatori" are brusc acces la resursele rezervate pina atunci doar unui grup, acesta are doar trei posibilitati. Prima: ii alunga. A doua: ii extermina. A treia: accepta de voie, de nevoie, sa imparta resursele cu noii-veniti si isi diminueaza, in mod automat, portia proprie de resurse.


"Pestisorii" asiatici sau latino-americani - care intre timp s-au transformat in gogeamitea "somni" - nu au fost nici alungati din Vestul Europei, de pilda si, evident, nici exterminati. S-a acceptat ca o axioma faptul ca economia globala trebuie sa fie "integrata" si ca nimeni nu trebuie sa ramina in afara jocului.


Ori, intreaga experienta umana demonstreaza ca asemenea "integrari" se produc doar prin crize. O "criza" - economica, politica, culturala, umana in ultima instanta - a fost si ceea ce s-a numit colonizare, adica intilnirea unor "fragmente" de "lac", pina atunci izolate una de cealalta. Nativii din America au fost aproape exterminati.


Populatia indigena din Insula Hispaniola (Haiti si Republica Dominicana de astazi) au fost exterminati in totalitate, iar colonia a fost populata cu sclavi din Africa.


"Pestisorii" care au rontait resursele de o natura sau alta au facut-o, evident, in defavoarea altor "pestisori". Acestia s-au adaptat noii realitati sau au pierit.


Vestul nici nu i-a alungat pe "invadatori", nici nu i-a exterminat, asadar. Insa nici nu si-a diminuat consumul. Prin urmare, a inceput sa acumuleze datorii, asadar a consumat mai mult decit noul "ecosistem" ii permitea.


Asa a inceput cresterea exploziva a datoriilor suverane in ultima decada. Iar acum urmeaza dureroasa operatiune de diminuare a consumului, numita "austeritate". Ceea ce se intimpla acum nu este, propriu-zis, o criza. Este echivalentul unei mutatii de adaptare.


In sensul ca nu se va mai reveni la ceea ce a fost inainte, cum se intimpla la finalul unei crize oarecare. In situatii de acest gen, lucrurile se schimba definitiv. Se naste o noua ordine politica, economica, sociala, culturala.


Incepind cu anii '90, "pestisori" dramatic diferiti au fost obligati asadar sa innoate in acelasi "acvariu" planetar.


Ceea ce numim "crize" sunt eforturile de adaptare la acest nou mod de-a trai intr-o lume globalizata, in care balantele de putere se schimba inerent, in care exista invinsi si invingatori pe scara "evolutiei" si in care lupta pentru resurse a devenit tot mai dura si va deveni inca si mai dura in viitor.


In intervalul 1990-2010 au existat mai multe crize economice de amploare decit in tot intervalul post WW ll. Ele nu vor inceta pina ce un nou "ecosistem" economic nu se va stabiliza pentru un oarecare interval de timp. Si cel mai probabil, marile probleme abia incep.


In zadar incearca Germania, de pilda, sa declare defunct multiculturalismul pe care l-a incurajat timp de sase decenii.


"Pestisorii" straini innoata deja cu spor in "acvariul" sau. O noua "glaciatiune" care sa separe iarasi "lacul" in fragmente mai mici nu poate fi provocata, nici macar prin razboi.


Toti "pestisorii" vor trebui sa se adapteze noilor realitati, chiar daca unii dintre ei vor deveni hrana pentru altii sau vor deveni din dominanti, dominate. Dar, pina la urma, in intreaga istorie a umanitatii, nu au mers, de fapt, mereu asa lucrurile?!



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 6928 ori