Business24
Login / Signup Comunitate
HOT TOPICSEmil Boc Taxa auto Zona euro Criza economica Curs valutar

Zece sfaturi utile in timp de criza

Zece sfaturi utile in timp de criza
Loading from

Lui Mayer A. Rothschild (1744-1812) i se atribuie cinica zicala:”Cind curge singele pe strazi, afacerile prospera”. Nu se stie daca intr-adevar a pronuntat aceste cuvinte, dar urmasul unui modest bancher din Frankfurt pe Main si-a construit cel mai mare imperiu financiar al vremii speculind situatia creata de revolutia franceza, iar fiul sau, Nathan, l-a dus la apogeu profitind de razboaiele napoleoniene si finantind inarmarea tinerei Prusii. Morala? Nici in economie nu exista situatii – chiar si in timpul celor mai dramatice crize – in care TOATA – lumea pierde. De fapt, apele agitate scot mai bine in evidenta dibacia navigatorilor.

Chiar daca nu au avut anvergura actualei crize fianciare/economice, turbulentele anterioare au fost suficient de semnificative pentru a naste o “filozofie” a traversarii lor cu mimimum de daune. Ne referim atit la antreprenori, cit si la angajati. Incercam sa le schitam in cele ce urmeaza.
 
1. Nervii tari. Nu dati atentie zvonurilor, nu alergati la casa de schimb pentru a cumpara euro sau dolari la primul sfat al unui vecin “informat”. In timpul crizelor turbulentele sunt mai importante, dar nu in mod necesar durabile ca tendinte. Faceti calcule precise in privinta economisirii si nu uitati ca depozitul bancar este cea mai sigura cale de protejare a banilor “pentru zile negre” si nu speculatiile bursiere, de pilda.

2. Nu abandonati in mod automat planurile de investitii. Unele afaceri sau achizitii pot fi aminate/inghetate, altele nu fara riscul de a le deteriora valoarea, uneori iremediabil. Un teren care astazi valoreaza jumatate din cit valora acum un an – in functie de locatie, etc – isi poate recapata pretul initial intr-o perspective viitoare. Daca nu aveti nevoie de lichiditati, nu-l vindeti in ideea ca, pentru citeva luni sau chiar un an, s-ar putea ca pretul acestuia sa se diminueze in continuare.


3. Ca salariati, nu acceptati in mod automat amputarea unor drepturi pe ideea ca piata fortei de munca este mai “fierbinte”. Este un reflex al unui management lipsit de imaginatie/idei reale de a profita de contextual inflamat si a reduce (uneori din principiu, nici macar in baza unei situatii financiare justificate) numarul de salariati sau veniturile acestora pe ideea ca oamenii – speriati de perspectiva somajului – accepta fara cricnire asemenea comportamente.


Contractele sunt contracte si in timp de criza – si instantele de judecata aisderea.


4. Nu ocoliti bancile ca si cum ar fi ciumate; daca au devenit mai circumspecte/dramuite in privinta creditarii destinate consumului/investitiilor, nu inseamna ca sporirea prudentei este un gest ostil fata de potentiala clientela. Dimpotriva, inseamna ca presupusul parteneriat client-banca devine mai profesionist si mai onest. In vremea cind economia “duduia”, multi s-au inglodat in credite dincolo de cit le permitea plapuma si pentru ca bancile au fost prea “darnice”.


Situatia actuala este aceea de normalitatea si nu “desfriul” de consum din ultimii doi-trei ani.


5. Exista o lege economica numita “legea lui Engel” – relationarea dintre criza si consumul zilnic (mincare, intretinere, loisir, etc). S-a observat ca in vremuri de criza, consumatorii – aparent paradoxal – “arunca” mai usor banii pe cosnita zilnica.


Explicatia este ca multi abandoneaza obiectivele pe termen lung – achizitionarea unei locuinte, schimbarea automobilului, renovarea casei, etc – si atunci “creste” partea din venituri alocata genului de consum care nu produce roade in viitor.


Daca renuntati sa adunati in continuare bani pentru o locuinta, de pilda, nu cheltuiti ceea ce deja aveti pentru o excursie in Maldive sau nu cumparati un telefon mobil de ultima generatie; pastrati-i la banca pentru revenirea vremurilor mai bune.


6. Nu abandonati ideea unui job mai bun, chiar daca pare un salt in gol. Criza nu inseamna incremenire si asteptare intr-o aeronava in turbulente, ci, dimpotriva, accelerarea reflexelor si sporirea flexibilitatii. In timpul Marii Crize (1929-1933), in SUA, nivelul de trai a peste 50 la suta din populatie A CRESCUT, nu a scazut. Cei care si-au pastrat locul de munca si salariul, au trait mai bine pentru simplul motiv ca preturile au scazut, urmind diminuarea cererii solvabile. Prin urmare, salariul real (deci cantitatea de bunuri si servicii care pot fi achizitionate cu un salariu nominal) a crescut, nu a scazut. Ratarea unei oportunitati, din cauza stresului social, va poate situa in “sectorul” victimelor.


7. Nu luati decizii in baza unor “discutii” neprofesioniste – inclusiv unele purtate in massmedia – ci urmariti cu atentie opiniile exprimate de cei care decid si de reprezentantii legitimi ai mediului de afaceri, a caror competenta profesionala a fost dovedita in timp. Vremurile de criza sunt pline de “profeti”.


8. Managerii trebuie sa dea dovada mai mult decit oricind de competenta si imaginatie; cu cit mediul de afaceri este mai ostil, cu atit este vremea proiectelor noi, care permit intrarea pe noi nise de piata, daca cele deja fidelizate in vremurile de crestere incep sa se fisureze.


9. Increderea in leadership este esentiala – fie ca vorbim de nivelul unei companii, fie de cel national. Este cu atit mai important sa ai incredere in pilot cu cit traseul este mai accidentat. Capacitatea de comunicare a oficialilor va fi esentiala in dezvoltarea crizei, care are si o importanta componenta psihologica.


10. Unele firme pot supravietui doar schimbindu-si profilul – de pilda, era absurd ca intr-o tara de dimensiunile Romaniei sa existe numai in Capitala peste 2.000 de agentii imobiliare. Aceasta situatie a fost rezultatul unei conjuncturi inerent limitate in timp. Insa – chiar in scenariul pesimist al unei recesiuni – unele sectoare isi vor mentine dinamismul (comertul cu bunuri de uz curent, sectorul IT&T, turismul, etc).


Ar mai fi de subliniat un lucru important. “Viteza” iesirii Romaniei din criza depinde esential de ritmul in care economia globala in general si aceea a Uniunii Europene (de care suntem legati omblical) in special vor depasi faza critica. Numai consumatorii din SUA cumpara in fiecare an marfuri si servicii care insumeaza 10.000 de miliarde de dolari anual, adica echivalentul a peste o treime din PIB-ul mondial.


O mare parte a acestor bunuri provin, fireste, din import (inclusiv- intr-o mica masura, din pacate, din tara noastra). Fara turarea motoarelor principale ale economiei mondiale, micuta barcuta romaneasca va naviga cu sau fara voie prin furtuni de o mai mare sau mai mica intensitate.

Analiza de Eugen Ovidiu Chirovici

Sursa: Business24.ro
Articol citit de 8870 ori
Citeste mai multe desprechirovici criza economie sfaturi

 

depozitul bancar este cea mai sigura cale de protejare a banilor?

depozitul bancar este cea mai sigura cale de protejare a banilor? intotdeauna?
http://www.bloombiz.ro/finante/atentie-bnr-iaurtul-este-chiar-fierbinte

"Situatia actuala este aceea de normalitatea si nu a??desfriula?? de consum din ultimii doi-trei ani." cu dobandzi ce depasesc lejer 30%? Pe ce lume traiti?



 

Domnule Chirovici, un articol excelent, inca o data. In astfel de

Domnule Chirovici, un articol excelent, inca o data. In astfel de perioade, orice indemn la calm, nervi de otel, gandire profunda si analiza cuprinzatoare este de apreciat. Chiar si asa, o intrebare: Cum ne dam seama daca managementul unei companii profita de criza sau daca acea companie este cu adevarat afectata?

 

lector, vezi cu ochiul liber daca acea companie are vanzari si cl

lector, vezi cu ochiul liber daca acea companie are vanzari si clienti.

Daniel, la dobanzile actuala, sunt rentabile depozitele pe termen scurt.

eoc:
2. Ne-ati mai atras atentia ca este plina piata de amatori de chilipiruri, vulturi care vaneaza bunirile mobile si imobile ale celor aflati in dificultate.
3, 6. Salariatul roman a mai evoluat: exista o mobilitate a fortei de munca, angajatii sunt dispusi sa riste mai mult, sa-si schimbe locul de munca, in tara, sau chiar in strianatate.
4. Managerii de succes nu s-au imprumutat niciodata excesiv la banci. Daca se poate, DELOK. Inca din primavara anului trecut, persoane mai experimentate in afaceri ma sfatuiau sa evit imprumuturile si au avut dreptate!
5. Eu n-am aruncat, nici in vremuri prospere, nici in vremuri mai putini bune bani pe "consumabile" mai mult decat necesarul. Am primit o educatie solida in ceea ce priveste economisirea si evitarea risipei.
7. Gaina hipnotizata de sarpe...
8. Am mai spus-o: criza este o oportunitate pentru managerii cu imaginatie, cunostinte si chibzuinta, care n-au primit mura in gura.
9. Sper sa se ridice o noua clasa de leaderi, competenti, cu abilitati in comunicare; pana acum, orice fatuca dintr-o multinationala, dispusa la efort, dupa un training devenea sefa de sefa de sefa.
10. Natural, nu putem fi toti speculanti si agenti imobiliari. Trebuie sa mai si producem bunuri si servicii si sa ne reprofilam in domenii in care piata nu este suprasaturata.

SUA va iesi prima din criza. Din America a venit spre Europa valul de criza, tot din America soseste si redresarea economica.







 

Pentru Daniel: Traiesc in lumea REALA, nu a comentatorilor (cu t

Pentru Daniel:
Traiesc in lumea REALA, nu a comentatorilor (cu tot respectul pentru dl.Serbanescu) ba, mai mult, eu chiar sunt consilier in BNR. Depozitul bancar este cel mai sigur din cel putin trei motive: este garantat prin Fondul specific (si peste 99 la suta din depozitele populatiei sunt in limita garantiei); nici o banca mica/medie/mare nu are probleme in Romania; calcul de randament arata ca depozitul in lei este in continuare cel mai rentabil instrument de economisire (calculati) si, atentie, cel mai prudent. Nu mergi pe bursa cu banii de cosnita. Numai bine...

 

D-le EOC, in teorie si intr-o lume care respecta regulie aveti dr

D-le EOC, in teorie si intr-o lume care respecta regulie aveti dreptate.

Dar dvs ca si consilier in BNR dece credeti ca se declara ingrijorat dl Isarescu de avantul bancilor de a atrage cat mai multi banii din depozite?
Si daca toata lumea v-ar asculta si si-ar pune banii in depozitele bancilor care dau din ce in ce mai putine credite desi au banii necesari, banca s-ar vedea atunci cu o suma foarte mare in depozite si cu foarte putine credite acordate.
Ce ar putea face cu surplusul, ca doar trebuie sa plateasca dobanzi destul de mari?

Totusi nu mi-ati spus mai mult de normalitatea din sistemul bancar pe care o vedeti, in conditiile in care majoritatea bancilor au ridicat dobanzile (aproape la niveluri prohibitive) de frica sa nu riste sa isi piarda banii.

 

Stimabile EOC, ce ne cere FMI-ul in schimbul a 20 de miliarde de

Stimabile EOC, ce ne cere FMI-ul in schimbul a 20 de miliarde de euro?
De ce se faceau presiuni asuptra noastra cand, ai dracu, in octombrie, nu vroiam sa intram in criza?
Platim un pret pentru ca NU SUNTEM IN RECESIUNE? Poate nu toti analistii au memoria mustei, in ianuarie avem CRESTERE ECONOMICA!

 

Genial! Atat pot sa spun despre autorul analizei.

Genial! Atat pot sa spun despre autorul analizei.

 

Pentru Weber: FMI nu cere nimic, NOI cerem (bani); si nu 20 de m

Pentru Weber:
FMI nu cere nimic, NOI cerem (bani); si nu 20 de miliarde, in nici un caz (cel nu putin nu DOAR de la FMI). Problema se pune pentru perioada 2009-2010, nu pentru luna ianuarie. Nu doar vizavi de Romania, ci vizavi de mai toate tarile prognozele s-au inrautatit in ultima luna. Exact cum am spus, anul 2008 a fost cel mai greu pentru SUA, anul acesta va fi pentru Europa/Asia (inclusiv Romania). De ce avem nevoie de imprumuri? Simplu. Pentru ca, de fapt, consumam mai mult decit producem iar deficitul comercial - care alimenteza deficitul de cont curent - este foarte mare.

 

Pentru Daniel: in analiza de fata ma refeream la dobinzile pasiv

Pentru Daniel:
in analiza de fata ma refeream la dobinzile pasive (oferite); dobinzile active - sigur, in legatura cu primele - sunt, intradevar, prea mari, nefiresc din pmdv de mari. Bancile nu ar trebui doar sa ridice dobinzile pasive pentru a atrage bani (asta conduce automat si la cresterea celor active) ci pur si simplu sa-si micsoreze marja de profit, adica diferenta dintre cele doua. Dar intervine lacomia de care am mai scris de o suta de ori, care intuneca pina si simtul managerial uneori...

 

D-le Max Weber, ar fi interesant de stiut cu ce va ocupati, pt ca

D-le Max Weber, ar fi interesant de stiut cu ce va ocupati, pt ca la stilul distructiv si lipsit de orizont de analiza si comunicare pe care il aveti, ar fi mare surpriza sa fiti antreprenor sau manager...
Faceti un exercitiu si incercati sa dati la fiecare sfat al domnului Chirovici o alta solutie, dar sa fie argumentata, in loc de niste comentarii cinice fara rost.
Altfel, veti continua sa va refulati din spatele unui pseudonim prin mesaje fara directie pana cand veti ajunge sa fiti ignorat si marginalizat.
Eu, personal, va promit solemn ca nu voi mai raspunde la nici unul dintre mesajele in care dati cu barda, cum s-a intamplat la un articol precedent.