Circa 42 de miliarde de euro din produsul intern brut al Romaniei sunt produse prin utilizarea muncii nedeclarate. Legislatia muncii din tara noastra este rigida. Bugetul de pensii ar putea avea surplus daca s-ar opera o scadere a fiscalitatii pe forta de munca.
Circa 35% din PIB provine din munca fara
forme legale, iar acest procent trebuie redus prin masuri fiscale, potrivit lui
Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private
Mici si Mijlocii. “Acum cativa ani, mai multi ministri estimau ca totalul
produs de munca nedeclarata este de 40%-45%, insa procentul a scazut deoarece
foarte multi au plecat la munca in strainatate”, a declarat Nicolescu. Din
estimarile Consiliului pentru IMM-uri, circa 500.000 de romani muncesc la negru
in acest moment in tara.
Comisia Europeana doreste promovarea unei
directive care sa stopeze fenomenul muncii la negru, considerat “o problema
majora” la nivel comunitar. In urma studiilor efectuate de CE s-a putut observa
ca exista state unde munca la negru reprezinta 20% din PIB, in vreme ce pentru
statele din sudul si estul Europei, inclusiv Romania, procentul este mult mai
mare, fara a se preciza insa exact.
CE a constatat ca patru categorii sociale
sunt implicate cu predilectie: studentii, lu­cra­torii independenti, somerii si
imigrantii. Tot Comisia a stabilit ca principala cauza a muncii nedeclarate o
constituie nu necesitatea, ci nivelul ridicat al taxelor si al presiunilor
administrative, birocratice. “In plus, cei care presteaza munca la negru constientizeaza
in mica masura riscul de a fi amendati, ceea ce inseamna ca legislatia in
domeniu nu este eficienta”, a spus Ovidiu Nicolescu.
Consecintele sunt sca­de­rea veniturilor
din impozite si taxe atat la bugetul de stat, cat si la cele de securitate
sociala (pensii, sa­na­tate). In acelasi timp se denatureaza concurenta loiala intre
companii, cele care folosesc lucratori la negru fiind avantajate. De asemenea,
prin aceasta se incurajeaza imigratia la nivelul UE si e insotita de riscuri
foarte mari pentru persoanele care desfasoara astfel de lucrari.
MASURI. Pentru reglemen­ta­rea pietei
muncii din Romania, Consiliul pentru IMM-uri a propus mai multe masuri care sa
vizeze reducerea economiei subterane. “Romania este una din primele trei state
din UE in privinta fiscalitatii pe munca. Contributiile pentru asigurari
sociale sunt cu 50% mai mari ca in Europa. O reducere de 10% a CAS va scoate la
suprafata cateva sute de mii de locuri de mun­ca prin marirea bazei de
impozi­tare.
Astfel se va ajunge chiar la un surplus la
bugetul CAS”, a spus Nicolescu. El a exemplificat prin faptul ca, dupa
adoptarera scaderii impozitului pe chirii, in anii ur­ma­tori numarul de
contracte declarate “a explodat”. Reducerea cu 10% a contributiilior pentru CAS
ar duce la injumatatirea ponderii muncii la negru in PIB, adica 17% in urmatorii
doi-trei ani. Nicolescu a spus ca 30%-40% din firmele din sectorul privat dau o
parte de bani angajatilor pe statul de plata, si o alta parte “in plic”, din
cauza fiscalitatii excesive.
Stimulente pentru angajatori
Consiliul mai doreste acordarea de masuri
care sa impulsioneze crearea de locuri de munca declarate in tara pentru a nu
se mai ajunge la plecarea muncitorilor in strainatate. Nicolescu a spus ca
distributia bugetara este axata prea mult pe social comparativ cu sectorul
economic, ceea ce pe termen lung va avea efecte negative. Consiliul pentru
IMM-uri mai doreste si o reglementare flexibila a angajatilor temporari sau
ocazionali si reducerea birocratiei.
“Sunt anumite servicii care nu asteapta
proceduri legale complexe: ca sa strangi recolta si sa angajezi legal lucratorii
ai nevoie de contract, 20 de zile ca sa-l depui, perioada de contestatii... Pana
se termina tot cad merele din pom sau vine inghetul”, a explicat Neculai Vitelaru,
vicepresedinte in cadrul CNIPMMR.