42 de miliarde de euro din munca la negru

Luni, 31 Martie 2008, ora 00:15
1754 citiri
42 de miliarde de euro din munca la negru

Circa 42 de miliarde de euro din produsul intern brut al Romaniei sunt produse prin utilizarea muncii nedeclarate. Legislatia muncii din tara noastra este rigida. Bugetul de pensii ar putea avea surplus daca s-ar opera o scadere a fiscalitatii pe forta de munca.

Circa 35% din PIB provine din munca fara

forme legale, iar acest procent trebuie redus prin masuri fiscale, potrivit lui

Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private

Mici si Mijlocii. “Acum cativa ani, mai multi ministri estimau ca totalul

produs de munca nedeclarata este de 40%-45%, insa procentul a scazut deoarece

foarte multi au plecat la munca in strainatate”, a declarat Nicolescu. Din

estimarile Consiliului pentru IMM-uri, circa 500.000 de romani muncesc la negru

in acest moment in tara.

 

Comisia Europeana doreste promovarea unei

directive care sa stopeze fenomenul muncii la negru, considerat “o problema

majora” la nivel comunitar. In urma studiilor efectuate de CE s-a putut observa

ca exista state unde munca la negru reprezinta 20% din PIB, in vreme ce pentru

statele din sudul si estul Europei, inclusiv Romania, procentul este mult mai

mare, fara a se preciza insa exact.

 

CE a constatat ca patru categorii sociale

sunt implicate cu predilectie: studentii, lu­cra­torii independenti, somerii si

imigrantii. Tot Comisia a stabilit ca principala cauza a muncii nedeclarate o

constituie nu necesitatea, ci nivelul ridicat al taxelor si al presiunilor

administrative, birocratice. “In plus, cei care presteaza munca la negru constientizeaza

in mica masura riscul de a fi amendati, ceea ce inseamna ca legislatia in

domeniu nu este eficienta”, a spus Ovidiu Nicolescu.

 

Consecintele sunt sca­de­rea veniturilor

din impozite si taxe atat la bugetul de stat, cat si la cele de securitate

sociala (pensii, sa­na­tate). In acelasi timp se denatureaza concurenta loiala intre

companii, cele care folosesc lucratori la negru fiind avantajate. De asemenea,

prin aceasta se incurajeaza imigratia la nivelul UE si e insotita de riscuri

foarte mari pentru persoanele care desfasoara astfel de lucrari.

 

MASURI. Pentru reglemen­ta­rea pietei

muncii din Romania, Consiliul pentru IMM-uri a propus mai multe masuri care sa

vizeze reducerea economiei subterane. “Romania este una din primele trei state

din UE in privinta fiscalitatii pe munca. Contributiile pentru asigurari

sociale sunt cu 50% mai mari ca in Europa. O reducere de 10% a CAS va scoate la

suprafata cateva sute de mii de locuri de mun­ca prin marirea bazei de

impozi­tare.

 

Astfel se va ajunge chiar la un surplus la

bugetul CAS”, a spus Nicolescu. El a exemplificat prin faptul ca, dupa

adoptarera scaderii impozitului pe chirii, in anii ur­ma­tori numarul de

contracte declarate “a explodat”. Reducerea cu 10% a contributiilior pentru CAS

ar duce la injumatatirea ponderii muncii la negru in PIB, adica 17% in urmatorii

doi-trei ani. Nicolescu a spus ca 30%-40% din firmele din sectorul privat dau o

parte de bani angajatilor pe statul de plata, si o alta parte “in plic”, din

cauza fiscalitatii excesive.

 

Stimulente pentru angajatori

 

Consiliul mai doreste acordarea de masuri

care sa impulsioneze crearea de locuri de munca declarate in tara pentru a nu

se mai ajunge la plecarea muncitorilor in strainatate. Nicolescu a spus ca

distributia bugetara este axata prea mult pe social comparativ cu sectorul

economic, ceea ce pe termen lung va avea efecte negative. Consiliul pentru

IMM-uri mai doreste si o reglementare flexibila a angajatilor temporari sau

ocazionali si reducerea birocratiei.

 

“Sunt anumite servicii care nu asteapta

proceduri legale complexe: ca sa strangi recolta si sa angajezi legal lucratorii

ai nevoie de contract, 20 de zile ca sa-l depui, perioada de contestatii... Pana

se termina tot cad merele din pom sau vine inghetul”, a explicat Neculai Vitelaru,

vicepresedinte in cadrul CNIPMMR.