"In Austria poti sa iei credit cu 1,7%, in Romania iei cu 10-12%. Bancile din Romania au marit comisioanele de retragere ca sa-i determine sa nu mai recurga la acest lucru. In loc sa diminueze dobanzile la nivelul practicilor din UE, bancile introduc comisioane pentru a impiedica oamenii sa-si achite in avans creditele pentru care ei cer sume exorbitante" a declarat Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.
Care a fost strategia bancilor in ceea ce priveste comisionul de rambursare anticipata de-a lungul timpului? De ce aveau bancile nevoie de un astfel de comision?
Bancile, in conditiile in care au marit foarte mult dobanzile, au vrut sa temporizeze rambursarea de catre acele persoane fizice si juridice care, neputand suporta nivelul ridicat al dobanzilor, au preferat sa se imprumute din alta parte la niste costuri mai mici.
Este lesne de inteles fiindca, in alte parti dobanzile la credite sunt foarte reduse.
In Austria poti sa iei credit cu 1,7%, in Romania iei cu 10-12%.
Bancile din Romania au marit comisioanele de retragere ca sa-i determine sa nu mai recurga la acest lucru.
In loc sa diminueze dobanzile la nivelul practicilor din Uniunea Europeana, bancile introduc comisioane pentru a impiedica oamenii sa-si achite in avans creditele pentru care ei cer sume exorbitante.
Cum comentati reglementarile introduse prin Ordonanta de Urgenta 50/2010 privitoare la eliminarea comisionului de rambursare anticipata?
Aceste reglementari sunt in consens cu practicile din UE.
Alte tari, precum Franta, au asemenea reglementari de ani de zile.
Este o reglementare care urmareste eliminarea abuzurilor pe care o parte din bancile din Romania o practica.
Nu spun ca toate bancile o practica.
Daca comparam bancile din Romania cu cele din alte tari, primele au avut pana in 2009 venituri fantastice.
Daca ne uitam la sucursalele bancilor din Franta, Germania, Austria si la rata profitului pe care au avut-o, comparativ cu firmele mama din tarile respective, vom vedea ca au fost de trei ori mai mari.
In conditiile in care aceasta rata a profitului a scazut, ele au cautat activitati complementare pentru a si-o mentine in mod artificial.
Prin asemenea masuri bancile contribuie la criza economica din Romania, la decapitalizarea intreprinzatorilor si la falimentul unora dintre acestia.
Bancile din Romania trebuie sa inteleaga ca Romania este parte a UE si trebuie sa avem aceleasi comisioane si aceleasi niveluri de dobanzi la fel ca in tarile mama.
Ce fel de active toxice au bancile romanesti? Cand vor fi scoase la iveala?
In bancile din Romania nu sunt active toxice majore dar a crescut procentul rau-platnicilor.
Nu pot fi de dimensiuni majore pentru ca politica de control riguros pe care a practicat-o BNR a prevenit aparitia activelor toxice.
Daca exista, sunt de dimensiuni mici, si nu influenteaza functionalitatea sistemului bancar.
Sunteti de acord ca toti jucatorii din economie ar trebui sa imparta povara crizei?
Este un lucru absolut firesc si normal.
Daca ne uitam la ceea ce s-a intamplat pe plan european, constatam ca in tarile unde au colaborat bancile, intreprinzatorii si statul, iesirea din criza s-a produs.
De exemplu, Germania si Franta.
In alte tari unde tot greul a fost lasat pe sectorul privat, cum este Romania, s-a ajuns la descrestere economica record 7%.
Daca statul se implica mai mult, daca bancile din Romania procedau la fel ca bancile mama, noi nu am fi avut 7%, ci o descrestere mai mica, de 1-2%.
Ce impartire a crizei, in conditiile in care in Romania, in plina criza, salariile in sectorul bugetar au crescut? Cine plateste salariile din sectorul bugetar? Tot IMM-urile.
Dupa ce ca au avut probleme de criza, ele au trebuit sa suporte salariile marite din sectorul de stat.
Noi nu cunoastem alta tara din UE in care in perioada de criza sa se fi marit salariile bugetarilor asa cum s-au marit in Romania.
De ce bancile din Romania au practicat si practica o marja de dobanda de cateva ori mai mare decat media din tarile europene?
In primul rand pentru ca au vazut ca merge, iar Guvernul Romaniei nu a intervenit in nici un fel.
Guvernul are posibiliatea sa intervina, sa stabileasca unele reglementari privind niveluri ale profitului la fel ca in strainatate.
Este absolut firesc ca sistemul bancar din Romania sa functioneze dupa regulile dupa care functioneaza sistemul bancar din tarile Uniunii Europene.
Daca va functiona dupa aceleasi reguli, se vor stabili nivelurile de dobanzi si strucutura comisioanelor, o sa vedem ca si la noi sistemul bancar se va transforma intr-un motor al dezvoltarii economiei.
Deocamdata, avem sute de mii de falimente in domeniul IMM-urilor si, mai mult decat atat, obtin profituri record.
Vrem sa stea bine bancile fiindca avem nevoie de ele, dar e normal ca in perioada de criza si ele sa aiba niste profituri corespunzatoare practicii internationale, si nu excesive asa cum au fost pana acum.
In Romania, bancile au profitat din plin de pe urma cresterii economice. Ati fi de acord cu introducerea unui impozit suplimentar pentru bancile comerciale?
Sigur ca da.
In conditii de criza e normal ca toata lumea sa-si aduca contributia.
Daca s-a marit TVA-ul, s-au marit alte taxe si impozite, mi se pare normal ca sectorul bancar sa-si aduca si el o contributie.
Cred ca o asemenea contributie ar grabi relansarea economiei romanesti.
De relansarea economiei romanesti ar profita toti, inclusiv sistemul bancar.
De fiecare data cand o economie se relanseaza, principalii beneficiari sunt cei care fac comert cu banii, adica bancile.
O astfel de taxa era de preferat in locul majorarii TVA-ului?
Era de preferat, dar nu cred ca printr-o asemenea taxa s-ar fi strans la fel de multi bani.
Ele ar fi putut sa mearga concomitent si, in mod precis, TVA-ul s-ar fi putut majora cu un procent mult mai mic decat s-a facut in Romania.
