Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Dupa ce legea pensiilor a fost adoptata pe ultima suta de metri, Ministerul Muncii poate intra in somaj tehnic

Dupa ce legea pensiilor a fost adoptata pe ultima suta de metri, Ministerul Muncii poate intra in somaj tehnic


Legea pensiilor a reprezentat subiectul central pe care s-a axat anul acesta Ministerul Muncii, fiind adoptata in Parlament pe ultima suta de metri si, prin aprobarea acesteia, ministerul va intra in somaj tehnic, deoarece au fost aplicate toate masurile din programul de guvernare, conform fostului ministru de resort, Lia Olguta Vasilescu.

"Ceea ce este foarte adevarat este ca in urmatorii doi ani la Ministerul Muncii va fi somaj tehnic pentru ca noi am aplicat toate masurile din programul de guvernare", afirma Olguta Vasilescu la inceputul lunii noiembrie.

Anul acesta au fost aplicate o serie de masuri cu impact social, unele salutate, altele contestate, precum majorarea salariului minim pe economie, respectiv transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat.

Printre masuri se mai numara majorarea cuantumului subventiilor acordate angajatorilor care incadreaza in munca persoane care provin din grupuri vulnerabile sau care incheie contracte de ucenicie sau de stagiu, majorarea sprijinului acordat familiilor care au in ingrijire persoane cu dizabilitati, reglementare telemuncii.

Transferul contributiilor sociale

In prima zi a anului 2018 a intrat in vigoare Ordonanta care prevede transferul contributiilor sociale de la angajator la angajat, care a dat nastere la o serie de nemultumiri din partea sindicatelor, acestea acuzand ca salariile unor angajati vor scadea in urma aplicarii masurii.

Ministerul de Finante anuntase din 27 iulie 2017, ca, incepand cu 1 ianuarie 2018, contributiile sociale vor fi trecute exclusiv in sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmand sa scada de la 39,25%, la 35% iar Ordonanta de urgenta care prevede acest transfer (OUG 69/2017 pentru modificarea si completarea Codului fiscal) a fost publicata in Monitorul Oficial din 10 noiembrie 2017.

Conform reprezentantilor Ministerului Muncii, nivelul contributiilor sociale obligatorii se diminueaza cu 4,25 puncte procentuale, respectiv de la 39,25% la 35%. De asemenea, din 1 ianuarie 2018, s-a redus cota impozitului pe venit de la 16% la 10%. Aceste contributii sunt datorate de catre angajat, insa obligatia stabilirii, retinerii si platii acestora catre bugetele de asigurari sociale revine, in continuare, angajatorului.

Multi angajatori din sectorul privat au fost nevoiti sa majoreze salariul de baza al angajatilor pentru ca acestia sa nu simta o diminuare in buzunar.

Initial, angajatorii trebuiau sa comunice pana la 20 noiembrie orice modificare a salariului de baza brut in REVISAL, insa, ulterior, acest termen a fost prelungit pana la 31 martie 2018. La inceputul lunii februarie, Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, anunta ca aproape jumatate din contractele au fost modificate in REVISAL.

"In ceea ce priveste mediul privat, mentionam ca MMJS a emis mai multe acte normative care sa vina in sprijinul angajatilor si pentru a se evita situatia ca patronii sa profite de modificarea Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete. In primul rand, s-a dat posibilitatea angajatorilor sa faca modificari la contractele de munca, pana la data de 31 martie 2018. Pana in acest moment, aproape jumatate din contracte au fost modificate in REVISAL si mai sunt 2 luni pana la expirarea termenului, astfel incat presupunerea ca pentru restul de 50% vor scadea salariile este fara fundament", a subliniat ministrul Muncii.

Aceasta a amintit si faptul ca exista un act normativ, si anume OUG 82/2017, care prevede ca angajatorii trebuie sa inceapa negocierea contractelor individuale, astfel incat angajatii sa fie siguri ca se opereaza transferul contributiilor. Potrivit actului normativ, angajatii pot opta, acolo unde nu exista sindicat, pentru reprezentarea la orice federatie de ramura, in cadrul negocierilor.

"Mentionam ca angajatorii nu trebuie sa suporte cheltuieli in plus daca fac acest transfer fata de cat plateau anul trecut prin cheltuiala totala a angajatorului, deci nu au niciun motiv sa umble la salariul net angajatului, altul decat a vrea sa obtina un profit mai mare. Trebuie, insa, sa fim realisti si sa amintim ca, daca patronul doreste scaderea cheltuielilor cu salarizarea o putea face si anul trecut si o poate face si acum, pentru ca nu avem o economie centralizata, iar puterea de interventie a statului se limiteaza doar la salariul minim pe economie", a subliniat seful de la Munca.

In februarie, Olguta Vasilescu afirma ca salariile nu pot scadea strict din cauza transferului contributiilor, insa la managerii publici vor exista scaderi la toate institutiile.

"In momentul in care s-a lucrat la Codul Fiscal, au fost luate in calcul mai multe variante de lucru, una dintre ele se referea la o scadere a contributiilor de la 39,25% la 35%, masura regandita ca urmare a negocierii cu sindicatele, care au solicitat ca si angajatorul sa ramana cu o contributie reprezentand fondul de garantare a creantelor salariale, concediile medicale si pentru accidentele de munca, aceasta fiind una dintre cauzele care a dus la faptul ca netul angajatilor din mediul privat nu creste atat cat estimasem noi. Semnalam ca acolo unde statul are puterea de a interveni la salariul minim, fara nicio opreliste, a facut-o, astfel incat netul angajatului pe salariul minim a crescut cu 9,1%, iar brutul cu 31%. Ca o concluzie, strict din cauza transferului contributiilor, salariile nu pot scadea", a spus Vasilescu.

In cazul angajatilor din IT, ministrul Muncii sustinea ca situatia celor de la stat a fost rezolvata prin acordarea majorarii de 28,5% pentru acoperirea transferului contributiilor, iar cei din mediul privat vor beneficia de prevederile unei OUG aflata in lucru la Ministerul de Finante.

Totodata, ministrul Muncii declara ca angajatorii din mediul privat care au scazut salariile au vrut sa isi creasca profitul, deci ''l-au furat'' pe angajat, pentru ca in urma transferului contributiilor angajatorul are, cu salariile, aceeasi cheltuiala ca si anul trecut.

"Noi nu avem astfel de informatii de scaderi salariale din mediul privat. In orice caz, repet ca sa se inteleaga, ca poate nu s-a inteles, transferul contributiilor nu ar trebui sa afecteze netul angajatilor din privat, pentru ca este vorba de aceeasi cheltuiala a angajatorului pe care a avut-o si anul trecut. Daca le-au scazut salariile inseamna ca angajatorul a vrut sa isi creasca profitul si atat, deci l-a furat pe angajat, ca sa o spun mai pe romaneste. Nu este vina Codului fiscal", a spus Vasilescu.

Legea pensiilor

La audierea in comisiile parlamentare de specialitate reunite pentru validarea sa in functia de ministru al Muncii, de la finele lunii ianuarie, Lia Olguta Vasilescu declara ca Legea pensiilor este cea mai asteptata lege la ora actuala, iar aceasta va fi aplicata in curand.

"Legea pensiilor va fi aplicata foarte curand. Sper ca in aceasta sesiune. Am avut deja o discutie preliminara si cu domnul ministru Teodorovici (ministrul propus pentru portofoliul Finantelor, n.r.), mi-a placut foarte mult raspunsul, i-am spus ca vor fi costuri suplimentare fata de ce este la ora actuala in bugetul de pensii si mi-a raspuns ca sarcina lui, ca ministru de finante, este sa gaseasca banii", spunea Lia Olguta Vasilescu.

In 26 februarie, ea anunta ca proiectul privind Legea pensiilor este finalizat, dar se va lucra la legislatia subsecventa, fiind facute simulari pe 3 formule de calcul pentru a vedea care este mai avantajoasa.

La inceputul lunii august, Ministerul Muncii si Justitiei Sociale a lansat in dezbatere publica proiectul Legii pensiilor, care, conform unui comunicat al institutiei, urmareste eliminarea inechitatilor dintre cei care au cotizat egal si primesc pensii diferite, dar si dintre barbati si femei.

Comunicatul mentiona ca proiectul de act normativ se bazeaza pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adica plata in functie de contributie; egalitate, adica pensionari care au aceeasi vechime, dar care au iesit la pensie in momente diferite, primesc aceeasi suma de bani; solidaritate sociala, adica generatiile in activitate sustin, prin plata contributiilor lor, generatiile de pensionari si, in viitor, vor fi sustinute la randul lor; imprescriptibilitate, adica dreptul la pensie nu se poate prescrie.

In proiectul de lege se precizeaza ca nicio pensie in plata nu va scadea. In cazul in care, in urma recalcularii, va rezulta o suma mai mica decat cea aflata deja in plata, atunci se va mentine suma in plata. Nu se modifica varsta standard de pensionare, nici stagiul minim si nici cel complet.

Printre noutatile aduse de acest proiect de lege se numara introducerea masterului si a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adauga facultatii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru cresterea copilului, somajului indemnizat, deportarii, prizonieratului si detentiei politice, prevazute de legislatia in vigoare. Conditia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare sa fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioada asimilata se acorda cate 0,25 puncte.

In proiectul noii legi se mentine contractul de asigurare facultativa, care sufera, totusi, cateva modificari. Astfel, daca in actuala lege se poate plati doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana isi va putea alege perioade diferite necontributive care sa totalizeze 5 ani. Plata se va putea face in rate, dar nu mai tarziu de un an de la incheierea contractului. In cazul neplatii integrale, se va lua in calcul suma partial achitata.

Proiectul publicat mentine cele patru categorii de pensii, cea de limita de varsta, cea anticipata, cea de invaliditate si cea de urmas, dar unele au suferit modificari de structura. In cazul pensiei pentru limita de varsta trebuie indeplinite cumulativ conditiile de vechime minima si varsta standard de pensionare.

Ca si exceptie, actuala pensie anticipata (nepenalizata) devine pensie pentru limita de varsta. Adica persoanele care au opt ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu cinci ani inainte de indeplinirea varstei de pensionare. In acelasi timp, in acest caz se poate cumula pensia cu salariul si se valorifica perioadele necontributive asimilate.

O alta noutate este aceea ca femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani si au nascut si crescut pana la varsta de 16 ani trei copii beneficiaza de reducerea varstei de pensionare cu sase ani. Incepand cu al patrulea copil, se adauga cate un an in plus, pentru fiecare copil.

Pensia anticipata (cu penalizare) este actuala pensie anticipata partiala si se mentin prevederile legale in vigoare. In cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfasurarii unor activitati profesionale independente, in paralel.

Pensia de urmas se mentine si, in plus de actualele prevederi, apare o noua prestatie, si anume ajutorul pentru sotul supravietuitor, care va primi 25% din pensia sotului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

Pensia minima se calculeaza raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minimum 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara. Persoanele cu vechime intre 10 ani si 15 ani, aflate la pensie la data intrarii in vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe tara, iar pentru fiecare an de vechime in plus se adauga cate 1% din salariul minim brut pe tara.

O alta noutate este introducerea optiunii pentru indemnizatia sociala minima. Pensionarii aflati deja in plata, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta intre pensie si indemnizatia sociala minima, cu trei luni inainte de aplicarea efectiva a legii. Optiunea se va face prin Posta, cu formular pretimbrat primit de la Casa Nationala de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghisee.

Pensionarii in plata care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiaza de recalculare pe noua formula, iar daca suma rezultata este sub indemnizatia sociala minima ei opt opta pentru aceasta din urma. Pensionarii care nu opteaza in termenul de trei luni amintit raman in plata cu suma rezultata din calculul pe baza contributivitatii.

Sunt exceptati pensionarii care beneficiaza de pensie de limita de varsta si au realizat stagiul minim cuprins intre 10 si 15 ani, conform legislatiei in vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Aceasta exceptie este valabila pentru persoanele deja pensionate la data intrarii efective in vigoare a legii.

In ceea ce priveste formula de calcul, pensia va fi reprezentata de Numarul Total de Puncte inmultit cu Valoarea Punctului de Referinta (VPR).

Numarul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare impartit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat impartit la castigul mediu brut pe economie.

VPR va fi de 75 de lei in anul 2021 si a fost determinata prin impartirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adica 1.875 de lei, la 25, care reprezinta vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultata in urma aplicarii ultimelor patru legi ale pensiilor.

"Formula de calcul are avantajul nu doar ca elimina inechitatile, dar duce si la cresterea tuturor pensiilor. Legea se aplica etapizat pana in anul 2021, cand va intra integral in vigoare. Valoarea punctului de pensie se actualizeaza conform Programului de Guvernare si anume: 1.265 de lei in 2019, 1.775 de lei in 2020, 1.875 de lei in 2021, adica suma aferenta VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adauga majorarea de 10% aferenta sporurilor, acordului global si altor drepturi de natura salariala pentru care s-au platit contributii", se mai arata in comunicat.

Incepand cu anul 2022, Valoarea Punctului de Referinta se va indexa anual cu inflatia.

Olguta Vasilescu preciza, intr-o conferinta de presa, ca bugetul de pensii va trebui suplimentat cu 15 miliarde de lei in 2022, in conditiile in care pensiile vor fi dublate, dupa ce vor fi recalculate in baza noii legi.

Potrivit acesteia, incasarile estimate pentru anul 2022 sunt de 99,7 miliarde de lei, fata de 58,9 miliarde de lei in anul 2018 si fata de 51,6 miliarde de lei in 2016.

Ministrul Muncii mai sublinia ca nu exista niciun motiv ca noua Lege a pensiilor sa fie atacata la Curtea Constitutionala, intrucat printre cei care au lucrat la proiect se numara si profesori universitari de drept constitutional.

"Pensia in baza contributivitatii nu o poate lua nimeni, asa spune Constitutia. Pe aceasta lege au lucrat foarte multi profesori de dreptul muncii, profesori de drept constitutional, asa incat nu prea ne asteptam sa fie atacata la Curtea Constitutionala, pentru ca nu sunt motive, cel putin toti cei care au fost consultati au spus ca nu ar fi niciun motiv. Sigur ca este o moda si domnul presedinte Klaus Iohannis chiar s-a hotarat ca in fiecare zi sa atace cate o lege la Curtea Constitutionala", a spus Vasilescu.

Pe de alta parte, ea a aratat ca exista disponibilitate de a accepta amendamente in timpul dezbaterilor din Parlament, acolo unde este cazul.

La finele lunii septembrie, Olguta Vasilescu anunta ca Legea pensiilor va intra peste o saptamana in avizare interministeriala si, in maximum doua saptamani, ar putea fi adoptata in Guvern si apoi trimisa in Parlament.

O luna mai tarziu, ea preciza ca nu vor fi introduse noi taxe pentru aplicarea noii legi a pensiilor in conditiile in care produsul intern brut creste in fiecare an si s-a lucrat pe datele Comisiei Nationale de Prognoza "care nu a gresit niciodata pana acum" . Potrivit ministrului Muncii de la vremea respectiva, impactul bugetar al Legii pensiilor va fi, in 2019, de 8,4 miliarde de lei si va creste constant in urmatorii trei ani la 24,8 miliarde lei in 2020, 58 de miliarde de lei in 2021 si la 81 de miliarde de lei in 2022.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat pe 19 decembrie proiectul legii sistemului unitar de pensii, cu 193 de voturi "pentru", 1 "impotriva" si 14 abtineri.

In sedinta anterioara deputatii au adoptat un amendament care prevede ca: "Pensionarul este persoana care beneficiaza de una dintre categoriile de pensii prevazute de prezenta lege si a realizat cel putin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum si persoanele incadrate in grad de handicap grav care au realizat o treime din stagiul complet de cotizare".

Anul acesta valoarea punctului de pensie a crescut, incepand cu 1 iulie, de la 1.000 de lei la 1.100 de lei si pensia minima garantata a crescut la 640 de lei.

Salariul minim

Programul de guvernare 2018 - 2020 publicat pe site-ul Camerei Deputatilor prevede ca salariul minim net va creste anual cu 100 lei, astfel incat in 2020 acesta sa fie mai mare decat echivalentul a 300 euro si se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Salariul minim pentru persoanele cu studii superioare urmeaza sa se majoreze, anual, cu 150 lei, net.

Astfel, salariul minim a fost majorat de la 1 ianuarie 2018 cu 31,03% fata de anul 2017, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei.

La inceputul lunii noiembrie, Lia Olguta Vasilescu anunta ca salariul minim pe economie va fi majorat de la 1 decembrie 2018 si va fi diferentiat in functie de studii, urmand ca in sedinta de Guvern sa intre o ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Muncii in acest sens.

"In Codul Muncii, la ora actuala, se vorbeste de salariul minim, dar nu se vorbeste de salariul minim diferentiat intre cei fara studii superioare si cei cu studii superioare si atunci primul pas pe care trebuie sa il facem este sa modificam Codul Muncii. Dupa ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui sa venim cu o Hotarare de Guvern. De la 1 ianuarie ar urma sa fie salariul minim pe economie 2.080 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei si pentru cei care au minim 15 ani vechime la fel, 2.350 de lei", a mentionat seful de la Munca.

In ceea ce priveste vechimea de 15 ani, Olguta Vasilescu a precizat ca este vorba despre 15 ani de vechime in munca "in general", indiferent de locul de munca, indiferent daca a existat somaj in aceasta perioada sau concediu de maternitate.

Ministrul Muncii a sustinut ca planul a fost ca salariul minim pe economie sa creasca de la 1 noiembrie, dar a existat un protest din partea patronatelor si s-a decis sa se faca testul IMM-urilor.

Pe 23 octombrie premierul Viorica Dancila, ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, si ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, s-au intalnit la Palatul Victoria cu reprezentanti ai sindicatelor si patronatelor carora le-a fost prezentat proiectul de hotarare de Guvern privind cresterea salariului minim brut garantat in plata pe economie: 2.080 de lei/luna, ceea ce inseamna o crestere neta cu 100 de lei.

Totodata, s-a luat decizia reintroducerii salariului minim brut garantat in plata diferentiat in functie de nivelul de studii sau de vechimea in munca, concept care a mai fost aplicat in Romania inainte de anul 2011: 2.350 de lei brut, adica cu 13% mai mult fata de cel castigat de persoanele fara studii superioare sau cu vechime mai mica de 15 ani.

Pe 9 noiembrie, Guvernul a aprobat ordonanta de urgenta ce modifica o serie de prevederi din Codul Muncii, in sensul in care se va putea stabili salariul minim brut diferentiat pe categorii de angajati, iar femeile pot opta pentru continuarea activitatii pana la varsta de 65 de ani.

Noul ministrul al muncii, Marius Budai, anunta la inceputul luni decembrie ca decizia de a nu mai pune in aplicare majorarea salariului minim la 2.350 lei pentru cei cu peste 15 ani vechime a fost agreata inclusiv cu sindicatele in cadrul Consiliului Economic si Social, iar o astfel de masura ar fi afectat foarte mult mediul de afaceri.

El a subliniat ca ideea de a majora salariul minim si pentru cei cu 15 ani vechime la 2.350 de lei fost pusa in discutie la propunerea sindicatelor, insa, in final, nici sindicatele nu au mai votat-o.

Hotararea prin care salariul minim brut creste la 2.080 de lei, iar pentru angajatii pe functii pentru care sunt necesare studii superioare si care au cel putin un an vechime, salariul minim brut creste la 2.350 de lei, a fost aprobata pe 7 decembrie.

Masuri cu caracter social si pentru ocupare

Guvernul a aprobat anul acesta majorarea cuantumului subventiilor acordate angajatorilor care incadreaza in munca persoane care provin din grupuri vulnerabile sau care incheie contracte de ucenicie sau de stagiu.

In acelasi timp, cuantumul primei de activare acordata somerilor inregistrati care nu beneficiaza de indemnizatie de somaj este majorat de la 500 lei la 1.000 lei, in situatia in care se angajeaza cu norma intreaga, pentru o perioada de cel putin 3 luni.

Au fost aduse modificari si Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca si Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolventii de invatamant superior. Odata cu intrarea in vigoare a noilor prevederi, angajatorii care vor incheia, in conditiile legii, un contract de ucenicie sau de stagiu, dupa caz, vor beneficia, la cerere, pe intreaga perioada de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o suma in cuantum de 2.250 lei/luna. Suma acordata pana acum era de 1.125 lei, in cazul ucenicilor, si 1.350 lei, in cazul absolventilor.

Guvernul a aprobat anul acesta, in mai, si Strategia nationala privind promovarea egalitatii de sanse intre femei si barbati si prevenirea si combaterea violentei domestice pentru perioada 2018-2021 si Planul operational pentru implementarea acesteia, parte a unui demers de reforma a legislatiei nationale din domeniu.

Un alt document important aprobat in acest an este si Proiectul de Hotarare care stabileste Strategia Nationala pentru Locuri de Munca Verzi 2018-2025 (SNLMV) si Planul de actiuni pentru implementarea Strategiei Nationale pentru Locuri de Munca Verzi 2018-2025. Strategia urmareste o ocupare durabila si atingerea unei rate de ocupare a persoanelor in varsta de 20-64 de ani de 70%, tinta nationala stabilita in contextul Strategiei Europa 2020.

Pe plan social, o alta masura intrata in vigoare a fost majorarea sprijinului acordat familiilor care au in ingrijire persoane cu dizabilitati, din 1 ianuarie, cu 135% pentru gradul grav, pentru gradul accentuat 89%, si pentru gradul mediu majorarea 28%, si din iulie cu 20% pentru gradul grav, 16% pentru gradul accentuat si 20% pentru gradul mediu. A fost introdusa o alocatie lunara, de 600 de lei, pentru asistentul personal profesionist care are in ingrijire un adult cu handicap, astfel incat acesta sa poata asigura conditii de locuit, hrana si imbracaminte. Asistentul personal profesionist care ingrijeste un adult cu handicap grav primeste 750 de lei lunar, suma care se adauga salariului.

Incepand cu data de 22 octombrie 2018, a intrat in vigoare Legea nr. 192/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Aceste persoane beneficiaza de orientare personalizata si vor incheia un acord de integrare in munca cu Serviciul public de ocupare a fortei de munca.

Activitatea de tele-munca (munca la distanta) a fost reglementata si in Romania. Conform actului normativ, o activitate care ar putea fi efectuata in cadrul locului de munca organizat de angajator poate fi desfasurata de catre salariat si la distanta de aceasta locatie, in mod regulat si voluntar, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor. Desfasurarea activitatii in regim de tele-munca de catre salariat poate avea loc cel putin o zi pe luna si se poate extinde pe toata perioada de lucru.

Marius Budai a preluat portofoliul Ministerului Muncii de la Lia Olguta Vasilescu

In 19 noiembrie, in sedinta Cex a PSD a fost decisa remanierea guvernamentala, iar in locul Liei Olguta Vasilescu la conducerea Ministerului Muncii a fost numit Marius Budai.

O saptamana mai tarziu, acesta anunta in cadrul unei intalniri cu Luca Visentini, secretarul general al Confederatiei Europene a Sindicatelor (ETUC) ca Romania este pregatita sa preia Presedintia Consiliului Uniunii Europene (UE) si are o serie de prioritati in domeniul muncii si afacerilor sociale.

Pe lista acestor prioritati se afla mobilitatea fortei de munca, element de baza in asigurarea echilibrului pietei muncii, promovarea unor conditii mai sigure la locul de munca si asigurarea de oportunitati egale pentru femei si barbati pe piata muncii, prin diminuarea diferentelor de remuneratie dintre aceste categorii.

In conditiile in care mediul de afaceri din Romania reclama un deficit de un milion de angajati pe piata fortei de munca, Ministerul Muncii a semnat un Memorandum de colaborare in domeniile muncii si protectiei sociale cu ministerul de resort din Vietnam, in vederea aducerii de forta de munca din aceasta tara pe teritoriul national.

Noul ministru a anuntat si ca punerea in plata a pensiilor recalculate se va face incepand cu 1 octombrie 2018, indiferent cand se va termina de recalculat ultimul dosar.

"Vor primi in plus (pensionarii n.r) de cand a intrat legea in vigoare, de la 1 octombrie. In lege spune ca aceasta recalculare se deruleaza pe o perioada de 12 luni, dar, indiferent cand se va termina de calculat ultimul dosar din tara, acel pensionar va primi banii incepand cu 1 octombrie 2018. Practic nu pierde niciun leu. Pentru a pune in aplicare o asemenea lege exista nevoie de un soft, program informatic, pe care trebuie sa-l achizitionam. Suntem in procedura de achizitie, suntem in procedura finala si imediat semnam raportul procedurii si contractul. Scrie in lege clar ca aceasta procedura de recalculare si de plata se deruleaza in interiorul acestor 12 luni, dar, repet, punerea in plata se face cu intrarea in vigoare. Daca sa zicem ca in februarie 2019 un pensionar care se incadreaza la acea lege 192 primeste acasa decizia de pensie cu noul cuantum el va fi pus in plata incepand cu 1 octombrie 2018. Practic de cand a intrat legea in vigoare pana va primi decizia acasa acel pensionar va primi diferenta de bani", a explicat Marius Budai.

Pe 6 decembrie, ministrul Muncii a preluat la Bruxelles, simbolic, presedintia Consiliului Ocuparea Fortei de Munca, Politica Sociala, Sanatate si Consumatori (EPSCO), in contextul in care Romania va detine, incepand cu 1 ianuarie 2019, Presedintia Consiliului Uniunii Europene.

"Presedintia Romana se va concentra pe dezvoltare durabila si pe reducerea decalajelor de dezvoltare intre diferite regiuni si diferite categorii socio-economice, convergenta si coeziune, ocuparea fortei de munca si drepturi sociale, inovare si digitalizare, interconectivitate si competitivitate pentru o Piata Interna mai puternica. Ca prioritati sectoriale pentru domeniul social si al ocuparii fortei de munca ne propunem sa promovam pe perioada PRES RO 2019 mobilitatea fortei de munca ca element de baza in asigurarea echilibrului pietei muncii, prevenirea riscurilor si promovarea unor conditii de munca mai sigure si mai sanatoase, precum si cresterea independentei economice a femeilor prin reducerea diferentelor de remunerare intre femei si barbati si incurajarea participarii femeilor pe piata fortei de munca", le-a transmis ministrul Marius Budai omologilor din EPSCO.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 6510 ori
Citeste mai multe desprelegea pensiilor