Bancile centrale mondiale nu mai vor sa intervina in economie

Cele mai mari banci centrale din lume au inceput sa-si retraga masurile de urgenta introduse la inceputul anului, pentru a se evita o noua Mare Recesiune.

Moneda unica europeana s-a apreciat, joi, dupa ce presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat ca va retrage o parte din lichiditati, iar lira sterlina a crescut dupa ce Bank of England a incetinit ritmul achizitiilor de obligatiuni. De asemenea, Federal Reserve (banca centrala americana) a facut publice conditiile in care va ridica rata dobanzii de politica monetara.

Aceste miscari sugereaza faptul ca investitorii si companiile vor trebui sa se descurce fara fluxul de lichiditati care a sprijinit economia de la inceputul anului, bancile centrale fiind ingrijorate din cauza unor noi "bubble", a unor cresteri importante artificiale, potrivit analistilor Bloomberg.

Pe de alta parte, o retragere prematura a lichiditatilor ar putea provoca fluctuatii in cursurile de schimb si ar putea ameninta redresarea economica, inainte de a prinde radacini.

"Sunt tot felul de riscuri. Nu stim in ce masura imbunatirea situatiei din prezent se datoreaza generozitatii bancilor centrale si nici acestea nu cunosc acest lucru. Sunt destul de agitate, insa trebuie sa renunte la aceste masuri la un moment dat", a spus Jim O'Neill, economist sef la Goldman Sachs, din Londra.

Pe 30 octombrie, Bank of Japan a hotarat sa puna capat programului de achizitionare a datoriilor din mediul privat, in luna decembrie. Fed, BCE si Bank of England si-au pastrat ratele de referinta la nivelul minim istoric, aproape de zero in cazul primei banci, 1%, in cazul celei de-a doua, respectiv 0,5%, in cazul bancii centrale britanice.

Joi, euro a crescut cu 0,3 procente in raport cu dolarul american, iar lira sterlina cu 0,8 procente. Astfel, un euro s-a tranzactionat la valoarea de 1,4876 de dolari, iar o lira 1,6588 de dolari.

Imbunatatirea economica determina schimbarile bancilor centrale

Bancile centrale au hotarat sa-si schimbe strategia pe masura ce fabricile isi refac inventariile, iar preturile diverselor active, precum actiuni, zahar sau aur se majoreaza. Din luna martie, indicele global MSCI a crescut cu 66 de procente, iar pretul aurului s-a ridicat cu 90 de procente.

"Nu va fi nevoie de toate masurile privind lichiditatile in aceeasi masura precum in trecut", a declarat Trichet, adaugand ca BCE nu va reinnoi licitatiile pentru fondurile pe 12 luni, anul viitor.

Banca centrala britanica a anuntat ca isi va majora programul de achizitie de obligatiuni cu 25 de miliarde de lire sterline, ajungandu-se, in total, la 200 de miliarde de lire sterline, aceasta reprezentand cea mai mica majorare din luna martie, cand a inceput programul.

Pietele ar putea fi afectate de retragerea lichiditatilor

Insa unii economisti sunt de parere ca pietele vor fi afectate, existand riscul volatilitatii, daca bancile centrale renunta la masurile de urgenta in ritmuri diferite.

"Imediat ce noile masuri vor intra in vigoare, este posibil ca piata sa reactioneaze intr-un mod exagerat", a spus Juergen Michels, economist sef pentru Europa la Citigroup. "Probabil vom asista la o inasprire a conditiilor fiscale, iar imbunatatirile, pentru care ne-am luptat atat de mult, vor fi puse in pericol", a adaugat el.

Banca centrala australiana a fost prima care a ridicat rata de politica monetara de doua ori, in acest an, reprezentantii sai declarand ca economia tarii va creste la un ritm mai accelerat.

Totusi, desi bancile centrale din Europa si SUA renunta la masurile de urgenta, ratele dobanzilor de politica monetara nu vor fi majorate prea curand.

Reprezentantii Fed au declarat ca vor mentine costurile de creditare "exceptional de scazute", pentru o perioada lunga de timp. De asemenea, BCE a spus ca ratele sunt "potrivite", indicand faptul ca nu are planuri pentru majorare pe termen scurt, iar oficialii de la Bank of England au declarat ca "redresarea va fi lenta".

"Cresterile superficiale ale actiunilor sau preturilor in domeniul imobiliar nu sunt o problema in SUA, Marea Britanie sau Europa continentala, pentru moment", a spus Barry Eichengreen, fost consilier in cadrul Fondului Monetar International, in prezent profesor la Facultatea Berkeley din cadrul Universitatii California. "Exista o problema pentru China si alte piete emergente. Bancile lor centrale trebuie sa stranga cureaua, nu ale noastre", a adaugat el.

Ce a facut Marcel Bolos, ministrul de Finante, saptamana asta

Proiectele de tip parteneriat public-privat reprezinta viitorul si de aceea am participat la IMF/WB Constituency Meeting 2024, pentru a discuta cu expertii si a vedea cum pot fi create noi...

Semn de criză? A doua lună consecutivă cu prăbușire a lucrărilor de construcții rezidențiale

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut semnificativ pentru a doua lună consecutiv în România. Dacă pe parte de construcții inginerești prăbușirea începută în ianuarie a fost...