Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Der Spiegel:

Criza face Europa sa accepte "aurul murdar" - cazul Rosia Montana

Criza face Europa sa accepte "aurul murdar" - cazul Rosia Montana


In fata unei crize economice care nu se mai incheie, guvernele europene cauta noi modalitati de a aduce bani in vistieriile goale si proiectele miniere candva neatractive au devenit acum tentante. Un amplu proiect de exploatare a aurului pe baza de cariera deschisa a divizat Romania, scrie Der Spiegel.

Sefii celor mai mari o suta de exploatari aurifere din intreaga lume s-au reunit saptamana trecuta la Zurich la Forumul European al Aurului (European Gold Forum). O idee enuntata la aceasta reuniune a fost inflatia care devalorizeaza monedele, ceea ce face ca investitorii sa fie tot mai atrasi de plasamentele in aur, care le ofera un anumit grad de siguranta.

Marile companii miniere incearca sa profite de acesta situatie, in ciuda faptului ca si valoarea aurului a scazut considerabil in ultima vreme, evolutie care, in opinia lor, este doar temporara. "Ne asteptam ca aurul sa-si reia cresterea si sa atinga noi maxime istorice pe masura ce politicile monetare nationale vor esua", crede Tim Wood, directorul executiv la Denver Gold Group, gazda Forumului.

Dar pe strazile din jurul cladirii unde s-a desfasurat reuniunea, manifestanti din mai multe tari, printre care si Romania, alaturi de altii veniti din Bulgaria, Grecia sau Portugalia, au protestat impotriva exploatarii acestor resurse. "Rosia Montana nu va fi distrusa pentru aur. Stati departe de Romania!", scria pe o pancarta a protestatarilor.

Reglementarile europene in minerit devin tot mai permisive

Desi mici, protestele rezoneaza pe scara larga in toata Europa. Pe masura ce criza datoriilor suverane continua sa se extinda pe continent, guvernele au inceput sa devina din ce in ce mai receptive la propunerile companiilor miniere de a recurge la rezervele de aur.

In ultimii ani, reglementarile de protectie a mediului, opozitia de pe plan local si costurile ridicate au tinut companiile miniere departe de tarile europene, ele orientandu-se mai ales catre statele in dezvoltare.

Recent, insa, mare parte din Europa a cunoscut ceea ce Theodota Nantsu de la WWF numeste o avalansa de relaxari ale reglementarilor si o deschidere a rezervelor de aur considerate anterior inacceptabile pentru minerit.

Aur poate fi gasit in toata Europa, dar legatura dintre tarile care incep acum sa exploateze si cele lovite cel mai grav de criza datoriilor suverane este clara. Guvernul portughez a semnat de la inceputul anului trecut 95 de contracte cu societatile miniere, in special pentru exploatarea zacamintelor de aur si argint.

Grecia a permis unei companii canadiene sa-i exploateze resursele de aur, ceea ce a condus la proteste violente. In Bulgaria si Turcia cantitatea de minereu aurifer extrasa a crescut exponential de cand legislatia a fost modificata in sensul liberalizarii activitatii in acest domeniu.

Guvernele sunt in situatia unui cersetor care nu are de ales. Daca ai nevoie sa-ti cresti veniturile la buget, atunci mineritul este o cale foarte buna, crede Tim Wood.

Rosia Montana - cel mai mare zacamant din Europa

Cantitatea de aur disponibila sub micul oras transilvanean Rosia Montana este estimata, la valoarea actuala a aurului, la 16 miliarde de euro, ceea ce face ca acest zacamant sa fie cel mai mare depozit de aur din Europa si al treilea pe plan mondial, noteaza Spiegel.

Societatea mixta Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), detinuta in proportie de 80% de compania canadiana Gabriel Resources, restul de 20% revenind companiei romane de stat Minivest, a obtinut licenta de exploatare a zacamantului.

Reprezentantii RMGC sustin ca vor injecta 4 miliarde de dolari in economia romaneasca si vor crea 3.600 de locuri de munca. In ciuda acestui fapt, marea majoritate a romanilor sunt impotriva ei si, dupa 16 ani de planificare, mina ramane inchisa si a devenit o problema extrem de controversata pentru guvern, comenteaza Spiegel.

Motivele opozitiei publice sunt multiple, dar invariabil provin din aceeasi sursa - o profunda neincredere in randul romanilor in guvernul lor si retinerea fata de multinationalele care doresc sa exploateze resursele tarii. Zvonurile despre inselaciuni si coruptie abunda.

Ororile ecologice din trecut sunt evocate sub forma de avertisment, inclusiv deversarea de cianuri de la mina de aur de la Baia Mare din anul 2000, cel mai mare dezastru ecologic din Europa de la Cernobal incoace.

Astfel, cei patru munti colorati in rosu (de unde orasul isi trage numele), cele doua biserici si vreo 2.000 de locuinte vor trebui sa dispara pentru a face loc celor patru cariere uriase, iar raul Corna va fi indiguit pentru a stoca cele 250 de milioane de tone de deseuri cu cianura, Rosia Montana urmand sa devina astfel o zona a excluderii, o insula toxica.

Metodele de minerit pentru Rosia Montana sunt invechite

Folosirea cianurii in extractia zacamintelor de aur a fost mereu controversata, dar se considera ca recentele progrese in utilizarea acestei tehnici au facut-o sa fie mai sigura, atat pentru cei care lucreaza in mine, dar si pentru mediu.

Insa metoda ce va fi folosita la Rosia Montana este una invechita fata de cele utilizate pe scara larga in prezent. Potrivit lui Victor Bostinaru, membru al Parlamentului European si unul dintre principalii adversari ai proiectului, "Rosia Montana prezinta un risc alarmant de contaminare. In comparatie cu tehnicile moderne folosite in minele de aur din Scandinavia, aceasta pare a fi una din perioada coloniala a secolului 19 si nu avem nici o garantie ca ea nu va provoca pagube considerabile", relateaza revista germana.

Studiul de impact asupra mediului realizat de guvernul roman si platit de RMGC a calificat intotdeauna proiectul ca fiind fezabil, in pofida diferitelor reevaluari in urma cererilor publice. Cu toate acestea, seful Institutului geologic a declarat presei cu doi ani in urma ca a fost demis pentru ca nu a fost de acord cu studiul.

Ulterior, un membru al Comisiei nationale de arheologie a spus ca a fost singurul membru al comisiei ce s-a ocupat de Rosia Montana care nu a fost platit de RMGC.

Scandalurile au inceput sa apara des si rapid. Contractul care ii da RMCG dreptul de proprietate asupra exploatarii miniere a disparut de fata pamantului, punand sub semnul intrebarii legalitatea tuturor activitatilor de pana acum ale companiei. Presedintele Traian Basescu a fost filmat la Rosia Montana numindu-i "bolsevici" pe adversarii proiectului, sfatuindu-i sa-si vanda casele si sa plece din oras.

Cea mai mare parte din mass-media a pastrat tacerea, toate ziarele, cu doua exceptii, continuand sa urmeze linia oficiala potrivit careia exploatarea va face numai bine tarii, mai noteaza Spiegel.

La sfarsitul anului 2011, contractul original semnat intre guvern si Gabriel Resources, pana atunci secret de stat, s-a scurs online. Documentul a aratat ca statul roman ar obtine doar 2,2% din drepturile de exploatare a minei.

Potrivit calculelor Academiei de Studii Economice din Bucuresti, dupa plata costurilor de curatare a mediului si dupa rambursarea creditelor contractate de Minivest de la Gabriel Resources, proiectul va genera cei aproape 4 miliarde de dolari de care vorbeste RMGC, dar nu va aduce "regiunii nimic altceva decat o sentinta la saracie pe termen lung".

Ramificatiile proiectului Rosia Montana depasesc granitele Romaniei

Fostul lider al opozitiei, Victor Ponta, a profitat de nemultumirea populara si a condamnat proiectul Rosia Montana si guvernul care l-a sustinut, cerand sa se puna capat instrainarii resurselor naturale ale Romaniei si sa se treaca la o dezvoltare pe termen mai lung, adauga Spiegel.

Dupa acel moment, guvernul Ponta a venit la putere in urma unor alegeri care i-au adus o victorie zdrobitoare, nivelul somajului a stagnat si proiectul minier Rosia Montana a primit din nou sprijinul guvernului.

In urma avertismentului premierului Victor Ponta ca anul acesta vor fi luate "decizii controversate" cu privire la acest proiect, societatea Minivest a reaparut vineri sub o noua titulatura, cea de Minivest Rosia Montana, ceea ce este primul semn clar ca guvernul intentioneaza sa merga mai departe cu acest proiect, continua publicatia germana, mentionand ca RMGC a inceput demolarile la Rosia Montana.

Indiferent ce va urma, implicatiile vor depasi granitele Romaniei, scrie Der Spiegel. Daca se merge mai departe asa cum s-a sugerat, exista temerea ca exemplul sau va cobori standardele de mediu. Chiar si pentru industria de aur acest lucru ar putea fi un rau pe termen lung.

Companii scandinave au exprimat temeri ca proiectul va atrage proteste impotriva mineritului pe baza de cianuri pe continent si ar putea duce in cele din urma la o interdictie din partea UE, impingand inapoi mineritul aurifer in ceea ce priveste eficienta si profitul.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 3777 ori