Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Scumpirea carburantilor: Statul incaseaza cresterea de 30% din cursul valutar

Scumpirea carburantilor: Statul incaseaza cresterea de 30% din cursul valutar

"Noi platim in plus si de la dolar, care se aplica la materia prima, si de la euro, care se aplica la acciza. De aici, una peste alta, cresterea ajunge cam la 30%. Statul este parsiv si nu spune adevarul. Adevarul asta este: statul incaseaza cresterea de 30%", a declarat Ionel Blanculescu, fost sef al Ministerului Controlului, in Guvernul Nastase, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. 

De ce avem aceste cresteri repetate ale preturilor la carburanti?


Sa vedem componenta pretului de cost la benzina-motorina, raportandu-ne la pretul de 1,2 euro pe litru de carburanti. Din aceasta suma, 0,35 euro reprezinta valoarea accizei si 0,3 euro reprezinta valoarea TVA.


La aceste doua, se mai adauga taxa de drum platita de companiile petroliere si taxa numita "un cent pe litru procesat", veche din 2001-2002. Toate acestea formeaza 50% din pretul la pompa.


In restul de 50% intra doua componente. Prima componenta este valoarea materiei prime: 1 baril de titei, care inseamna 159 de litri, costa 88,9 dolari.


Pentru un litru de combustibil revin 0,55 dolari, adica 0,4 Euro. Altfel spus, 40% din valoare o reprezinta valoarea materiei prime.


A doua componenta este formata din costul de procesare, distributie si profitul companiei petroliere, restul de 10%.


Conform Codului Fiscal, acciza pentru combustibil se calculeaza la cursul valutar euro/leu din prima zi lucratoare a lunii octombrie a anului precedent.


Spre exemplu, la inceputul lunii octombrie din 2010 s-a stabilit cursul pentru tot anul 2011.


In octombrie 2008, cursul valutar era de 3,35 lei/euro. In ianuarie 2011, cursul era de 4,26 lei/euro. Rezulta de aici un plus de 27,1%. Aceasta este prima influenta.


Asta inseamna ca atunci cand calculam acea acciza, care face cam un sfert din pretul produsului, avem o crestere de 27% dintre perioada la care se refera protestatarii si perioada de astazi. Statul sigur ca a incasat banii astia.


La dolar, in octombrie 2008 a fost 2,7 lei/unitate, iar acum a ajuns 3,2 lei/unitate, adica o crestere de 18,5%. Aceasta crestere de 18,5% se aplica la valoarea de 40% ca pondere a pretului.


Asadar, o valoare de 25% este ponderata cu aceasta crestere de 27,1% pentru ca este calculul accizei in euro, iar o parte de 40% este ponderata cu o crestere de 18,5%, care inseamna valoarea dolarului.


Noi, de fapt platim in plus si de la dolar, care se aplica la materia prima, si de la euro, care se aplica la acciza. De aici, una peste alta, cresterea ajunge cam la 30%.


Asadar, o crestere de 30% a pretului este data numai din influenta cursului dolarului si al euro. 


Barilul nu a crescut cine stie ce, de la 80 de dolari la 89. Acest lucru sesizeaza si protestatarii. "Dom'le, dar n-a crescut barilul cine stie ce si cu toate astea se intampal ce se intampla". Da, pentru ca statul este parsiv si nu spune adevarul.


Adevarul asta este: statul incaseaza cresterea de 30%.


Principala vina i-o atribuim statului?


Eu zic ca da. In mare, pentru ca practic vorbind, daca ne uitam pe piata noastra constatam si altceva.


O companie romaneasca isi obtine 40% din materia prima din subsolul nostru, la un pret intre 16 si 20 de dolari pe baril, nu 89 de dolari.


Rezulta ca litrul nu va costa 0,4 ci 0,1 dolari. Asta inseamna ca aceasta companie are un castig de 0,3 dolari, foarte mare. Face un profit imens.


O alta companie, care isi obtine combustibilul din zona asiatica, il obtine la un pret si mai mic, iar cu transportul ajunge la maximum 20 de dolari.


Vine iarasi cu un profit foarte mare.


Ambele companii produc un profit imens, la nivelul lor. Compania nationala plateste toate taxele in Romania, deci avem un impozit pe profit foarte mare.


Cealalta externalizeaza profitul, pentru ca nu-i convine sa plateasca 16% la noi. Aici ar trebui sa intervina statul pentru ca aceasta externalizare la nivelul companiilor petrolifere se face prin procedura preturilor de transfer (transfer pricing), care este esenta marii evaziuni fiscale din Romania.


Insa acest lucru este foarte greu de dovedit pentru ca ar trebui sa avem inteligente la fisc care sa faca investigatii in intreaga lume.


Ce efecte induc in economie aceste cresteri repetate?


In economie, nu ne aflam pe un nivel alarmant de pret.


Daca veti lua clasamentele internationale, Romania figureaza spre capatul clasamentului.


Stam bine, ca pret, pentru ca sunt multe state care au preturi cu mult mai mari decat noi. Dupa noi, mai este doar Kosovo, Federatia Rusa si Ucraina.


Dar problema este alta. In momentul in care alimentam la pompa si platim acest pret la litru, de fapt platim intreaga neperformanta economica a ultimilor 21 de ani.


Va spun si de ce: pretul carburantilor trebuie raportat la marimea veniturilor din Romania.


Daca cei de deasupra noastra platesc 1,2 la 1,6 euro pe litru, la un nivel de venituri intre 1000 si 5000 de euro, noi platim acelasi pret la un nivel de 200 de euro.


Situatia care trebuia reglementata in toti acesti ani si care acum se razbuna este faptul ca noi nu am reusit sa crestem veniturile, astfel incat acest pret sa nu mai reprezinte o povara.


Acesta este adevarul: noi platim toata neperformanta economica din ultimii 21 de ani.


Ar fi trebuit sa avem acum un venit de 1000 de euro, astfel incat pretul sa nu mai para atat de infricosator.


Daca nu cresc veniturile populatiei, vom suporta in continuare.


Orice fel de devalorizare la nivel de euro si la nivel de dolar se va duce in pretul combustibilului.


Romania va fi anual afectata de aceasta crestere. Influenta va fi permanenta asupra pretului la combustibil datoria permanentei diferente de curs. 


Prin extrapolarea datelor de pana acum, putem spune ca rata de crestere anuala a pretului combustibilului in Romania va fi de 10%, fara sa-i putem face absolut nimic.


Pentru soferul de rand, cosmarul cresterii pretului la carburanti nu se va incheia prea curand?


Nu se va incheia si nu exista niciun mecanism viabil, la ora aceasta, care sa conduca la scadere.


Sa presupunem ca o companie spune "nu mai vreau o rata de profit asa mare, vreau sa injumatatesc profitul si restul sa se vada in scaderea pretului". Ce se intampla?


Pe principiul vaselor comunicante, in momentul in care pretul nu va mai fi de 5, va fi de 4 lei, sa zicem, se va intampla ce ati vazut la acele promotii de acum cateva luni, cozile imense.


De data asta, nefiind promotie, vor veni cisterne din tarile vecine, acolo unde pretul este mai mare, si vor alimenta ca orice masina.


Si atunci combustibilul care se vinde la pret mai mic va fi rapid cumparat de pe piata si noi nu vom vedea decat permanente cozi.


Compania nu ar putea sa reziste mult in situatia asta.


Pe de o parte, se va confrunta cu acest razboi asupra sa, in al doilea rand, nu va avea productie necesara sa asigure cererea si, in ultimul rand, va fi actionat in judecata de celelalte companii pentru practici neconcurentiale.


Nu exista nicio iesire. Singura si fundamentala cale este cresterea veniturilor populatiei, astfel incat costurile pentru carburanti sa devina marginale. Oricine va spune altceva, minte.


Cum poate interveni Guvernul pentru a controla cumva aceasta situatie neplacuta?


La stabilirea pretului, nu se poate implica nimeni, fiindca nu avem voie. Singurul care poate sa faca ceva este Consiliul Concurentei.


In analizele mele, am gasit un capitol numit "Abuzul de pozitie dominanta".


Articolul 7 spune ca este interzisa folosirea in mod abuziv, de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia.


Printre aceste practici, se enumera si practicarea unor preturi excesive, de ruinare.


Problema este ca in literatura de specialitatea, nu exista definitii foarte clare a acestui abuz de pozitie dominanta, este foarte greu de dovedit. Sarcina probei cade la Consiliul Concurentei. Este greu, aproape imposibil.


Guvernul mai poate interveni, printr-un lucru. In cadrul Legii Concurentei, la articolul 4, aliniat 3, se spune ca "pentru sectoare economice determinate si in imprejurari exceptionale precum situatii de criza, dezechilibru major intre cerere si oferta si disfunctionalitate evidenta a pietei, Guvernul poate dispune masuri cu caracter temporar pentru combaterea cresterii excesive a preturilor sau chiar blocarea acestora".


Riscurile sunt ca aceste companii vor pleca din Romania. Vor spune ca prin aceasta asa-zisa masura, statul afecteaza bunul mers al activitatii lor si atunci se retrag din Romania.
Ar fi o masura proasta.


A doua masura care se poate lua este aceea de care zicea Emil Boc, si anume supra-impozitarea profitului.


Acelasi lucru se va intampla: in momentul in care se vor impozita suplimentar profiturile, vor pleca. Sper ca premierul a anuntat-o numai sa ameninte, nu cred ca e serioasa.



Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 4492 ori