Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Marea Neagra ar putea fi o noua Mare a Nordului in privinta zacamintelor de petrol si gaze (studiu)

Marea Neagra ar putea fi o noua Mare a Nordului in privinta zacamintelor de petrol si gaze (studiu)


Marea Neagra ar putea deveni o noua Mare a Nordului in ceea ce priveste rezervele de petrol si gaze, insa, pentru exploatarea lor, cadrul fiscal trebuie sa fie echilibrat, astfel incat sa castige si statul, si societatea, si companiile, se arata intr-un studiu realizat de expertii Radu Dudau si Vasile Iuga, la solicitarea Federatiei Patronale de Petrol si Gaze (FPPG).

Dezvoltarea sectorului offshore de gaze naturale este o oportunitate istorica pentru tara noastra, putand aduce beneficii de securitate energetica, economice si sociale.

"Adoptarea unui cadru echitabil si stabil de reglementare offshore, care sa permita demararea lucrarilor de dezvoltare si productie reprezinta un imperativ strategic. De deciziile politice luate in urmatoarele luni depinde viitorul acestui sector de importanta fundamentala pentru Romania", spune studiul.

In ultima vreme, costurile proiectelor offshore de mare adancime au crescut. Forarea unei sonde de explorare offshore costa, in medie, 100-180 milioane de dolari, fata de 5-10 milioane de dolari onshore, dar poate ajunge si la 250 milioane de dolari.

"Aceasta pentru ca sunt necesare utilaje, platforme, echipamente si nave foarte scumpe, care trebuie sa opereze in conditii de siguranta la 2.000 de metri sub nivelul marii, la presiuni de 200 de atmosfere, in medii anoxice, in zone bantuite de furtuni violente sau cu temperaturi scazute", arata autorii studiului.

Investitiile in sector se caracterizeaza prin durata lunga (30-40 ani), valoarea foarte ridicata (10-40 miliarde de dolari), in conditii de riscuri semnificative. Unele companii isi risca viabilitatea sau chiar existenta cu un singur proiect. Intelegerea si controlul riscurilor sunt esentiale pentru investitori si pentru finantatori.

Proiectele din Marea Neagra prezinta aproape toate riscurile generale ale offshore-ului de mare adancime, respectiv rate de succes ale sondelor de explorare de 20-25%, in cazul Romaniei, dar de 0% in cazul Turciei si Bulgariei; costurile forarii unei astfel de sonde sunt intre 150 si 250 milioane de dolari; risc comercial si de infrastructura/logistica ridicate, pe fondul slabei conectari la pietele regionale; experienta redusa de management de proiect; risc geopolitic in crestere, in contextul situatiei politico-militare din Crimeea si din estul Ucrainei, precum si al atmosferei antagonice dintre NATO si Rusia, cu Turcia intr-o relatie tensionata cu aliatii sai occidentali.

Pe langa toate acestea, mai sunt riscul fiscal si de reglementare mare si in crestere, lipsa stabilitatii si a predictibilitatii reglementarilor.

Mai sunt, totodata, si alte riscuri specifice Marii Negre, care includ faptul ca este o mare cvasi-inchisa, cu acces dificil prin Bosfor, cu dificultati majore de transport al utilajelor si echipamentelor; topografie insuficient cunoscuta a reliefului submarin, care este si instabil; mediu anoxic la adancimi mai mari de 200 metri, cu prezenta hidrogenului sulfurat, ceea ce necesita echipamente speciale, costisitoare; prezenta hidratilor de metan pe fundul marii, ceea ce prezinta un risc de incendiu si un pericol pentru flotabilitatea navelor, in caz ca ajung la suprafata.

"Tabloul riscurilor Marii Negre este direct aplicabil si Romaniei. Unul dintre cele mai importante este riscul fiscal. Recenta propunere legislativa privind activitatea petroliera offshore (Legea Offshore) a crescut semnificativ gradul de impredictibilitate si a diminuat competitivitatea cadrului de reglementare. Din punct de vedere al fiscalitatii, propunerea legislativa introduce, pe langa redevente, un impozit progresiv pe venit, in functie de pretul gazelor naturale. Totodata, prevede o limita a deductibilitatii investitiilor de 60% din venitul 'suplimentar' rezultat din vanzarea gazelor intre diferite intervale de pret", se mai arata in documentul citat.

Mai mult, mecanismul de deduceri si de stabilire a bazei impozabile descurajeaza investitiile, intrucat nu prevede deductibilitatea cheltuielilor facute predominant inainte de inceperea productiei, ci se limiteaza la investitiile din luna in care se realizeaza veniturile suplimentare, fara o modalitate de reportare. De asemenea, din baza impozabila nu sunt scazute redeventele, asa cum este cazul in practica internationala.

Cu o astfel de modificare a cadrului fiscal offshore, Romania ar fi propulsata pe pozitia a doua, dupa nivelul de taxare, intre tarile regiunii extinse a Marii Negre, dupa Azerbaidjan (care insa beneficiaza de conditii superioare de exploatare) si inaintea Kazahstanului, Turciei, Ucrainei si Bulgariei.

Aceasta potentiala crestere a fiscalitatii are loc in contextul in care tarile vecine (Kazahstan, Ucraina) isi maresc competitivitatea prin reduceri de taxe si impozite pentru sectorul offshore. Mai mult, aceasta propunere vine pe fundalul unei fiscalitati petroliere deja crescute in Romania, ca urmare a prevederilor OG 7/2013 si OG 6/2013, prin care tara noastra s-a situat pe un sens contrar tendintelor europene ale fiscalitatii petroliere, caracterizate prin reducerea ratelor medii ale redeventelor si ale celorlalte impozite asupra sectorului petrolier upstream, pe fondul scaderii puternice a pretului titeiului si gazelor naturale in intervalul 2014-2017.

"Din punct de vedere petrologic, Marea Neagra este considerata de numerosi analisti ca fiind, potential, o noua Mare a Nordului, regiunea cea mai importanta din punct de vedere energetic din Europa. Dar acest potential este inca unul predominant teoretic, explorarea geologica aflandu-se inca intr-o faza incipienta (circa 100 de sonde forate) . Descoperiri importante au facute pana in prezent doar in zona romaneasca. Toate statele riverane Marii Negre au proiecte de explorare, mai avansate fiind Romania, Turcia si, intr-o oarecare masura, Bulgaria", potrivit studiului.

Este relevanta si o analiza diferentiata onshore - offshore a nivelului efectiv de impozitare din cele 25 de jurisdictii europene evaluate in acest studiu. Astfel, nivelul impozitarii onshore din Romania este ridicat fata de media europeana, existand totusi doua jurisdictii cu o cota efectiva de impozitare mai mare atat in anul 2015, cat si in anul 2016.

Pe de alta parte, chiar neluand in calcul o impozitare suplimentara aplicabila sectorului offshore din Romania, nivelul maxim de redeventa, de 13%, care se aplica in Romania la cea mai mare parte din productia offshore de gaze naturale, datorita pragurilor de productie neadaptate specificului offshore, reprezinta cea mai ridicata cota de impozitare efectiva in anul 2016 fata de jurisdictiile offshore europene (respectiv al doilea cel mai mare nivel de impozitare in anul 2015, foarte aproape de cota efectiva de impozitare din Norvegia, de 13,9%).

In aceste conditii, pentru a mentine competitivitatea sistemului de impozitare, este necesar ca o eventuala impozitare suplimentara pentru sectorul offshore sa aiba o structura si un nivel echilibrat, iar formula de calcul a redeventelor sa fie adaptata specificului acestui sector.

"Pentru a se ajunge la mult discutata situatie win-win-win, din care sa aiba de castigat atat societatea, cat si statul si investitorii, este nevoie de inlantuirea fericita a multor factori. Materializarea unui singur risc major poate rupe lantul proiectului, pentru ca taria unui lant este data de cea mai slaba veriga. De aceea, este nevoie de optimism rezonabil, dar si de realism, in privinta proiectelor offshore de mare adancime din Marea Neagra", sustin expertii.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 3056 ori
Citeste mai multe desprepetrol marea neagra gaze marea neagra