Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Studiu: Puterea de cumparare a romanilor a crescut cu 18% in 2018

Studiu: Puterea de cumparare a romanilor a crescut cu 18% in 2018


Venitul net anual pe cap de locuitor a crescut, in Romania, cu 18%, in cursul anului 2018, pana la valoarea de 5.083 de euro, de la 4.556 de euro in 2017 si 4.181 euro, in 2016, iar Bucuresti, respectiv judetele Cluj, Timis si Ilfov, reprezinta polii dezvoltarii la nivel national, arata rezultatele unui studiu, publicat miercuri de GfK Romania.

La polul opus al veniturilor nete pe cap de locuitor si, implicit, cu cea mai mica putere de cumparare, se afla judetele Botosani, Vaslui, Calarasi si Giurgiu. Ierarhia mai cuprinde judetele Suceava, Neamt, Vrancea, Buzau, Ialomita, Teleorman, Olt si Mehedinti. In acelasi timp, grupul judetelor cu putere de cumparare sub media nationala este completat de Satu-Mare, Maramures, Bistrita-Nasaud, Harghita, Covasna, Bacau, Iasi, Braila, Tulcea, Valcea, Dolj, Caras-Severin, Gorj, Salaj si Mures.

In schimb, judetele situate aproape de nivelul mediei pe tara din punctul de vedere al puterii de cumparare sunt acelea care includ orase aflate in competitia dezvoltarii, precum: Prahova, Arges, Constanta, Alba si Arad.

"Aici se prefigureaza cresteri economice notabile, ele servind drept sateliti ai marilor centre economice si beneficiaza de investitiile jucatorilor care isi reamplaseaza activitatile in proximitatea marilor centre economice care devin neincapatoare (Cluj, Timisoara, Brasov) . Tot aceste orase ocupa locuri de top la absorbtia fondurilor europene si la dezvoltarea infrastructurii. Arad si-a asigurat un numar foarte mare de conexiuni de transport cu reteaua europeana de drumuri, in timp ce Alba Iulia este lider national absolut in randul oraselor inteligente din tara, cu cele mai multe proiecte smart city implementate", se mentioneaza in concluziile studiului.

In ceea ce priveste judetele cu putere de cumparare peste medie, grupul acestora debuteaza cu Brasov si Sibiu, zone unde se configureaza o noua zona industriala a Romaniei care atrage masiv investitii.

Potrivit realizatorilor cercetarii, Brasov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piata, in principal pe imobiliare si Business Service, datorita numarului de oameni cu deprinderi tehnice si abilitati lingvistice, a pozitionarii geografice centrale, a costurilor mai scazute fata de alte locuri si a conditiilor foarte bune de trai. De altfel, judetul detine cele mai multe parcuri industriale din tara (10), dupa Prahova (15) si Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive si retail a generat o crestere a numarului de constructii rezidentiale. Astfel, in 2017, s-a finalizat cel mai mare numar de locuinte in ansambluri rezidentiale din istoria postdecembrista a Brasovului.

La randul sau, Sibiu a devenit preferatul investitorilor care vin in Romania, fiind atractiv pentru industria auto si IT. Cel mai mare angajator industrial din judet si gigantul in industria auto, Continental, si-a extins investitia in 2018, urmat de alti jucatori mari (Kika Automatizare) care isi transfera activitatile in aceasta regiune.

Polii traditionali de dezvoltare economica ai Romaniei continua sa fie Bucuresti, urmat de judetele Cluj, Timis si Ilfov. In Capitala, puterea de cumparare e cu cel putin 20% peste media pe tara.

"Se estimeaza ca Sibiu, Brasov, Arad, Constanta si Alba Iulia sunt orasele care, in curand, vor cunoaste o dezvoltare mai mare decat Bucurestiul, tocmai pentru ca au o infrastructura buna, dar si centre universitare care sa formeze piata fortei de munca. Nu in ultimul rand, un alt factor care schimba harta dezvoltarii locale este dinamica costurilor - zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are in 2019 cele mai scumpe terenuri de spatii industriale din tara), iar asta ii determina sa se orienteze spre zonele mai putin explorate ale tarii. De asemenea, competitia regionala se intensifica odata cu disponibilitatea fondurilor europene. In acest sens, unele judete au adoptat strategii si aliante pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-si dezvolta infrastructura, cum este cazul 'Aliantei Vestului' - o alianta intre patru judete - Cluj, Timis, Arad si Oradea - menita sa impulsioneze atragerea finantarilor pentru dezvoltarea regionala", noteaza consultantii GfK.

Indicele privind puterea de cumparare masurat de GfK reprezinta venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de somaj si alocatii pentru copii, dupa scaderea taxelor si a contributiilor sociale.

Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumparare au fost realizate in euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele nationale in cauza (asa cum sunt raportate de Comisia Europeana) .

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 484 ori
Citeste mai multe despreputere cumparare Romania