Radet - Afacerea Teava

Luni, 14 Aprilie 2008, ora 00:03
2699 citiri
Radet - Afacerea Teava

Contorizarea consumurilor de energie termica in Bucuresti pentru fiecare scara de bloc s-a transformat intr-o afacere controversata. Un bucurestean va da in judecata saptamina aceasta Primaria Bucuresti si RADET, solicitind daune de 14 milioane de euro, deoarece la efectuarea lucrarilor s-au folosit solutii tehnice brevetate si protejate la OSIM.

Dumitru Pabat, proprietarul inventiei,

reclama ca prin implementarea solutiei sale s-au facut economii importante de

fonduri si ca lipsesc 25 de milioane de euro din sumele pentru lucrari. El va

da in judecata saptamina aceasta Primaria Bucuresti si RADET, cerind 14

milioane de euro daune pentru folosirea inventiei sale. Mai multe nereguli au

fost semnalate in privinta sumelor alocate pentru activitatile de contorizare si

a solutiei tehnice folosite.

 

In 2003, prin proiectul “Infrastructura

urbana in Bucuresti” s-a obtinut o finantare de 82,9 milioane de euro, din care

jumatate de la Banca Europeana de Investitii si jumatate de la bugetul de stat.

Potrivit Primariei Bucuresti, “din costul total estimat al proiectului

Infrastructura urbana in Bucuresti, 50% corespunde subproiectului «Contorizarea

vinzarilor de caldura si apa calda»“, adica 41,45 de milioane de euro. Din acestia,

conform primariei s-au cheltuit 33,32 de milioane de euro pentru contorizarea a

12.000 de scari de bloc.

 

Modalitatea in care s-a facut contorizarea

este acuzata de Dumitru Pabat, care a brevetat un nou sistem de instalatii la

contorizarea fiecarei scari si a fiecarui apartament. “In 2002, Traian Basescu,

fiind primar general, a elaborat o expunere de motive in urma Ordonantei de

Urgenta 78/2001 prin care cerea sa se gaseasca solutii tehnice de contorizare,

cu preturi minime, si care sa protejeze mediul. Solutia propusa atunci cerea ca

fiecare scara de bloc, precum si fiecare magazin de la parterul blocurilor,

frizerie, coafor etc, sa realizeze un bransament cu priza directa in carosabil

pentru a face contorizarea. Eu, observind ce paienjenis de tevi ar urma sa fie,

si cite strazi or sa fie sparte, am inventat alt sistem: din conducta stradala

sa fie trasa o singura teava pina in fata blocurilor, unde sa se monteze o

conducta paralela cu blocul, la care sa se conecteze apoi fiecare scara de bloc”,

ne-a declarat Dumitru Pabat.

 

El detine brevetul numarul 119554 BI,

eliberat la data de 30 decembrie 2004 si protejat prin OSIM, cu taxele de

protectie achitate incepind cu data de 8 octombrie 2002.

 

ACORD. Mai intii, prin adresa

8933/28.02.2002, Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET) isi da

acordul cu privire la solutia propusa de Pabat si mentioneaza ca lucrarile se

vor face numai de catre firmele agreate de operatorul RADET, “care vor cumpara

de la dumneavoastra (Dumitru Pabat – n.r.) patentul solutiei de montaj”.

 

Acordul RADET este din nou exprimat prin

adresa 6746/05.06.2003. Ba chiar, la data 26 mai 2003, se semneaza un proces

verbal de catre mai multe institutii, prin care se constata aplicabilitatea

acestei inventii. Acestea sint: Primaria Bucuresti, Apa Nova, RADET, Ministerul

Lucrarilor Publice, ANRSC, Federatia Asociatiilor de Proprietari din Romania,

Agentia de Reglementare a nivelelor de servicii Apa Canal a Municipiului Bucuresti

(ARBAC).

 

Mai mult, prin adresa 2113/27.08.2003, emisa

de Primaria Bucuresti, se retine ca sistemul este brevetat. De asemenea, Primaria,

prin Directia Generala de Utilitati Publice (DUP), prin adresa 737 de la 24

februarie 2006, recunostea lui Dumitru Pabat calitatea de constructor

principal.

 

Pabat sustine ca solutia sa brevetata a

fost folosita la contorizarea celor 12.000 de scari de bloc, fara stiinta sa.

“Mi-am dat seama ca mi-au folosit solutia in noiembrie 2007, cind Primaria

Municipiului Bucuresti a alocat printr-o hotarire a Consiliului General al

Municipiului Bucuresti alte 13,5 milioane de euro pentru restul de scari ramase

necontorizate in faza intii. Licitatia a avut loc la 19 decembrie, iar eu am

cumparat caietul de sarcini. Dar din caiet lipseau doua planse, exact cele care

descriau modalitatea tehnica folosita. Cind le-am primit si pe alea, am

realizat ca lucrarile de pina acum si cele scoase la licitatie s-au facut prin

aplicarea inventiei mele”, a precizat Pabat.

 

NEREGULI. Inventatorul mai spune ca, stiind

exact ce fel de costuri implica punerea in practica a brevetului sau, lucrarile

facute pina acum n-ar trebui sa fie mai scumpe de 9 milioane de euro. “Un bransament

executat pe inventia mea nu costa mai mult de 700 de euro. Astfel cele 12.000

de bransamente facute in faza I ar trebui sa coste 8,5 milioane de euro. Pina

la 33,3 milioane de euro sint cam 24,9 milioane de euro economii”, considera

Pabat.

 

Primaria Bucuresti ne-a raspuns insa ca “au

fost contorizate de catre RADET 12.000 de scari de bloc, 5.500 de blocuri

(imobile)”, operatiune pentru care s-au cheltuit 33,32 de milioane de euro. Insa

si in acest caz exista probleme legate de costuri. “Suma estimata, conform

studiului de fezabilitate, pentru realizarea lucrarilor de la restul de 4.000

de scari de bloc, este de 16.776.132 euro, inclusiv TVA. Costul efectiv al

acestor lucrari va fi stabilit in urma adjudecarii licitatiilor deschise ce

urmeaza a fi organizate pentru atribuirea contractelor de achizitie a lucrarilor

de contorizare”, spune Primaria.

 

Cum din fondurile initiale de 41,45

milioane de euro s-au cheltuit 33,32 de milioane euro pentru contorizare, logic

ar fi ca au ramas 8,13 milioane euro, la care sa se adauge cei 13,5 milioane de

euro alocate prin hotarirea Consiliului General in 2007. Astfel se ajunge la un

total de 21,63 milioane de euro. Paradoxal, contorizarea a 4.000 de scari de

bloc costa 16,7 milioane de euro, dar pentru un numar de trei ori mai mare de

scari s-a folosit o suma de doar doua ori mai mare, de 33,32 milioane de euro. In

plus, daca la aceste scari ce vor fi contorizate acum se vor folosi 16,7

milioane de euro, unde este diferenta de 4,9 milioane de euro pina la cei 21,63

milioane? “Sumele acestea sunt umflate”, spune inventatorul.

 

DAUNE. Dumitru Pabat solicita RADET daune

de 14 milioane de euro pentru utilizarea solutiei brevetate de el, in vreme ce

Regia a precizat ca licitatiile pentru atribuirea acestor lucrari au fost facute

de Primaria Bucuresti. Aceasta neaga faptul ca s-ar fi folosit vreo solutie

tehnica patentata de Pabat. In concilierea de la data de 8 februarie 2008 intre

cele doua parti RADET reitereaza ca “nu are calitate procesuala in acest

divergent, investitia privind contorizarea realizindu-se de catre PMB”. Pabat

spune insa ca in caietul de sarcini se mentioneaza ca proiectantul este RADET,

iar cei care au semnat sunt angajati ai Regiei.

 

MIZA. Inventatorul spune ca proiectul e tinut

pe tusa atita timp deoarece, daca ar fi votat, i s-ar recunoaste implicit

calitatea de constructor pentru lucrarile de contorizare aferente ultimelor

4.000 de scari. “Pai ce alta dovada mai buna ar fi ca licitatiile din decembrie

au fost facute degeaba? Ca dupa adresa 737 de la 24 februarie 2006 a

Serviciului Alimentari cu Apa, Canalizare, Lacuri din Primaria Municipiului

Bucuresti mie mi se recunoaste calitatea de constructor principal datorita

brevetarii. In plus asta ar fi o dovada directa in favoarea mea in procesul cu

RADET...”, a completat Dumitru Pabat.