Raport oficial. Cum poate castiga Romania miliarde de euro din ariile protejate

Intr-un context in care se discuta despre gauri in bugetul de stat si evaziune fiscala, dar si despre finantarea economiei prin exploatarea resurselor naturale, statul nu ridica privirea catre potentilul nevalorificat al tarii. Iata insa ca de aceasta data ne ajuta un studiu Romsilva, care demonstreaza ca Muntii Carpati ar putea aduce economiei 2,6 miliarde de euro in urmatorii 25 de ani doar din turism, daca parcurile naturale ar fi administrate cu cap.

Muntii Carpati sunt mai apreciati de straini decat de Romania. Cea mai mare organizatie de mediu din lume, World Wide Fund, a inclus acest lant muntos in lista celor mai importante ecoregiuni din lume, deoarece gazduiesc cele mai intinse suprafete de padure montana, cele mai mari ecosisteme naturale montane intacte de paduri de fag si mixte si cea mai mare suprafata de paduri virgine din Europa. Se intampla ca tara noastra sa detina 54% din aceasta comoara naturala, al carei potential economic se ridica la miliarde de euro.

Este vorba in primul rand de dezvoltarea turismului, insa o buna administrare a retelei de arii protejate, alcatuita din 285 de zone, intinse pe o suprafata de 32 de mii de km patrati, ar aduce beneficii importante si agricultorilor, silvicultorilor si producatorilor de apa minerala.

In cadrul studiului, s-a realizat pentru prima data o evaluare comparativa a doua sisteme de management al parcurilor naturale, care arata impactul economic al acestora asupra unor sectoare ale economiei, pe o perioada de 25 de ani.

Romania va pierde 9 miliarde de euro pe termen lung, din cauza politicii de gestionare a parcurilor naturale

In prezent, ariile protejate sunt subfinantate, duc lipsa de capacitate de administrare si se confrunta cu pericole majore. In cinci dintre arii protejate romane (Parcul Natural Apuseni, Parcul National Retezat, Parcul National Piatra Craiului, Parcul Natural Vanatori-Neamt si Parcul Natural Muntii Maramuresului), care fac obiectul studiului, au fost finantate cu aproximativ 950.000 de euro in 2010, desi se considera ca este nevoie de 1.600.000 de euro pentru acoperirea nevoilor de baza si de 2.550.000 de euro pentru administrarea optima a siturilor.

Acest sistem de administrare va vitregi economia tarii de venituri de cel putin 9 miliarde de euro in urmatorii 25 de ani, iar activitatile de exploatare vor inceta deoarece nu va mai exista masa lemnoasa.

Pe de alta parte, o gestionare durabila a ecosistemelor (SEM) ar putea maximiza potentialul acestor resurse naturale.

Scenariul SEM se concentreaza asupra castigurilor pe termen lung (10-20 de ani), in timp ce costurile impacturilor sunt internalizate. Se evita degradarea serviciilor ecosistemice, generandu-se astfel potential pentru fluxuri pe termen lung de bunuri si servicii ecosistemice. Practicile prevazute de SEM tind sa sprijine durabilitatea ecosistemelor, nu din motive ideologice, ci, mai degraba, pentru ca aceasta este calea practica si avantajoasa de a realiza profit pe termen lung.

Insa pentru implemnetarea unui astfel de sistem, guvernele trebuie, fie sa aloce fonduri pentru ariile protejate in fiecare an, fie sa stabileasca mecanisme de autofinantare. Este motivul pentru care sistemul actual de administrare este favorizat, pentru ca aduce venituri pe termen scurt, in conditiile unei subfinantari de la buget. Reversul medialiei este insa epuizarea ireversibila a resurselor, avertizeaza autorii studiului.

Turistii sunt dispusi sa cheltuiasca mai multi bani in parcurile naturale, dar n-au pe ce

Valoarea activitatilor turistice si recreative in cazul celor cinci parcuri incluse in studiu este estimata la putin peste 109,5 milioane de euro in 2010.

De asemenea, turismul are un efect multiplicator insemnat in economie. Conform unui studiu realizat de World Travel and Tourism Council in anul 2011, turismul din cadrul ariilor protejate pilot genereaza 365 de milioane de euro (sau 0,3% din PIB). Pe langa aceasta, creeaza in jur de 37.100 de locuri de munca echivalente cu norma intreaga.

Conform Asociatiei de Ecoturism din Romania (AER), in jur de 80-90% din cheltuielile din ecoturism raman in zonele in care se deruleaza programul turistic, aducand beneficii multor asezari rurale.

Exista multe oportunitati turistice si de agrement neexplorate, care ar putea fi dezvoltate pentru a creste veniturile din ariile protejate. Se estimeaza ca turistii si vizitatorii celor cinci parcuri naturale pilot sunt dispusi sa plateasca cu aproape 42 de milioane de euro pe an mai mult decat li se percepe in prezent.

Cu toate acestea, pentru captarea acestor posibile fluxuri de venituri este nevoie de fonduri si masuri strategice suplimentare. Anumite situri prezinta o capacitate turistica mai mare decat altele. De exemplu, Parcul National Apuseni si Parcul National Piatra Craiului reprezinta adevarate "mine de aur", iar ecoturismul ar trebui sa se dezvolte mai intai in aceste zone.

Veniturile care pot fi atrase in economie din dezvoltarea turismului in parcurile naturale se ridica la 2,6 miliarde de euro, iar beneficiarii principali ar fi operatorii turistici privati.

Resursele de masa lemnoasa se epuizeaza in 30 de ani, daca se mentine ritmul exploatarii

Valoarea serviciilor de aprovizionare forestiera si vanatoare a celor cinci arii protejate pilot este estimata la aproximativ 9,1 milioane de euro pe an (2010) si ar putea aduce economiei romanesti inca 2,8 milioane de euro in urmatorii 25 de ani.

Cu toate acestea, veniturile vor disparea dupa 30 de ani, deoarece capacitatea ariilor protejate de a genera lemn valoros din punct de vedere economic scade.

Sistemul de gestionare durabila ar presupune o scadere pe termen scurt a valorilor aferente lemnului forestier si vanatorii si o scadere a veniturilor publice din cauza platilor compensatorii pentru zonele scoase din productie, insa pe termen lung veniturile ar creste, iar statul ar putea castiga si din certificate de carbon pana la 33 de milioane de euro.

Productia de lapte depinde de cat de bine sunt ingrijite pasunile

Pasunatul este principala activitate agricola desfasurata in Carpati. Bovinele si ovinele reprezinta o sursa foarte importanta de venituri pentru gospodariile din jurul ariilor protejate si sustin productia de produse alimentare traditionale ecologice.

Veniturile obtinute din productia de lapte este estimata la aproximativ 20 de milioane de euro in 2010.

Continuarea sistemului prezent de administrare a pasunilor in cele cinci arii protejate poate costa economia Romaniei in jur de 84 de milioane de euro in urmatorii 25 de ani, deoarece productivitatea ramane redusa, iar unele ecosisteme se distrug din cauza suprapasunarii. Succesul unui sistem de gestionare durabila depinde totusi de motivarea comunitatilor locale sa pastreze practicile traditionale de crestere a animalelor.

De asemenea, calitatea si cantitatea apei din ariile protejate sunt foarte importante pentru numeroasele marci de apa minerala preluata din Muntii Carpati. Noul sistem de administrare ar putea evita pierderi 35,4 milioane de euro (pe 25 de ani), costul tratarii apei.