Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Presa internationala: Ce au de invatat canadienii din greselile Gabriel Resources

Presa internationala: Ce au de invatat canadienii din greselile Gabriel Resources


Dupa aproape doua decenii de starturi ratate si o batalie cu unele dintre cele mai competente organizatii pentru protectia mediului de pe planeta, a venit momentul adevarului pentru cel mai mare si mai sensibil politic proiect aurifer din Europa, scrie publicatia canadiana The Globe and Mail.

La inceputul lunii noiembrie, guvernul roman va arata, asemenea unui imparat roman la sfarsitul unei lupte intre gladiatori, pumnul cu degetul ridicat sau cu degetul in jos pentru proiectul minier de 1,4 miliarde de dolari al Gabriel Resources de la Rosia Montana, noteaza The Globe and Mail.

Votul ar putea merge in orice directie, insa pretul actiunilor arata ca sansele sunt impotriva companiei din Canada, continua articolul, semnat de jurnalistul Eric Reguly.

Actiunile Gabriel Resources s-au prabusit in prima parte a lunii septembrie de la 1,47 dolari canadieni la un minim de 41 de centi, dupa ce premierul Victor Ponta a afirmat ca Parlamentul va urma sa respinga, probabil, proiectul de lege care ar fi facilitat realizarea proiectului. In prezent, cotatia bursiera a compainei este de 93 de centi.

Jumatate dintre cele mai mari companii miniere din lume sunt in Canada

Reactia companinei a fost sa ameninte guvernul roman cu un proces de 4 miliarde de dolari, amenintare inca valabila, scrie ziarul canadian.

"Gabriel spune multe despre ce este bine si ce este rau la companiile miniere canadiene, care domina industria", continua autorul.

Aproximativ jumatate dintre cele mai mari companii miniere din lume sunt inregistrate in Canada. Printre ele Barrick, Goldcorp, Yamana, Kinross sau Eldorado. Astfel de companii isi asuma riscuri mari, se pricep foarte bine la aspectele ingineresti si la finantare si sunt capabile, ocazional, sa creeze valoare impresionanta. Au creat zeci de mii de locuri de munca atat in tarile cu economii dezvoltate, cat si in cele aflate in curs de dezvoltare, si au transformat bursa de la Toronto in cea mai importanta din lume in ceea ce priveste industria miniera, aminteste publicatia de peste ocean. Astfel, ele pot fi considerate "corporatiile-ambasador ale Canadei".

Aceleasi companii sunt insa capabile de "gafe spectaculoase", cum ar fi plata unor sume "absurd" de ridicate pentru depozite aurifere in zone "unde nu ti-ai petrece luna de miere", pentru ca apoi sa "ciomageasca" investitorii cu pierderi masive. Din cand in cand, se fac vinovate de dezastre ecologice, incomparabile insa cu ceea ce se intampla mai demult, iar mult prea des aleg sa satisfaca actionarii in detrimentul altor parti care au un interes in proiecte, precum comunitatile locale, noteaza The Globe and Mail.

"Pacatul lui Gabriel a fost abordarea de tip bigfoot (creatura uriasa in folclorul din nord-vestul Americii de Nord - n.r.), care i-a creat in Romania o imagine de companie miniera nepasatoare, imperialista. Lansata la mijlocul anilor '90, planul companiei era sa faca multi bani repede prin construirea unei mine-monstru cu patru cariere, pentru care aveau sa fie dinamitati doi munti si dislocate aproximativ 2.000 de persoane, iar o intreaga vale urma sa fie umpluta cu deseuri imbibate cu cianura. Cu o suprafata de aproape 300 de hectare, asa-numitul lac de decantare ar urma sa se adanceasca de la 70 pana la 180 de metri - o treime din inaltimea cladirii CN Tower din Toronto - si sa depoziteze in final 215 milioane de tone de deseuri", scrie publicatia canadiana.

Astfel, ideea a fost maximizarea valorii nete curente a proiectului, spre castigul actionarilor, majoritatea straini - statul roman detine 19,3% din subsidiara Gabriel Resources care dezvolta proiectul, continua autorul.

Dimensiunea minei si utilizarea cianurilor au actionat ca un paratrasnet pentru organizatiile de protectia mediului si simpatizantii lor, printre care s-au numarat, de-a lungul anilor, miliardarul american de urigine ungara George Soros si vedete precum Vanessa Redgrave, scrie The Globe.

Proiectul Rosia Montana a costat 550 de milioane de dolari si 5 directori generali

Greseala Gabriel a fost ca nu a dat inapoi, nu a refacut proiectul la o scara mai restransa, care sa puna accentul pe cresterea treptata a numarului de locuri de munca oferite, in locul abordarii de tip big-bang. Nici organizatiile de mediu nu au dat inapoi, noteaza jurnalistul.

"Nu vedeau decat dolarii. Ar fi trebuit sa inceapa cu o operatiune de mici dimensiuni si sa o extinda pe masura ce ar fi castigat increderea comunitatii", considera afaceristul Stephen Roman, fiul magnatului industriei uraniului Stephen B. Roman, canadian de origine slovaca. Stephen Roman a jucat un rol cheie in primii ani de activitate ai Gabriel Resources.

Gabriel a trecut prin cinci directori generali (CEO) si 550 milioane de dolari in incercarea de a obtine aprobarile necesare pentru proiectul Rosia Montana, continua The Globe and Mail. In 2010, Jonathan Henry a devenit cel de-al saselea CEO si, la fel ca predecesorii sai, a crezut ca va putea infaptui marea realizare. Are inca sanse, se spune in articol.

Henry a pus accentul pe beneficiile sociale si economice ale minei, care ar scoate zona din saracie, strategie menita sa "dilueze aroma imperialista" a proiectului, scrie ziarul canadian.

El ar fi putut decide sa reduca dimensiunile proiectului, insa ar fi fost nevoie de o noua runda greoaie de studii tehnice si de mediu, pe care investitorii, printre care fondul american de hedging Paulson & Co. si magnatul israelian al diamantelor Benny Steinmetz ar fi putut opta sa nu le sustina.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Mediafax
Articol citit de 1656 ori