Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Procesul Rosia Montana de la Washington: Tribunalul de arbitraj a admis argumente ca localnicilor li s-au incalcat drepturi

Procesul Rosia Montana de la Washington: Tribunalul de arbitraj a admis argumente ca localnicilor li s-au incalcat drepturi


Tribunalul de arbitraj international al Bancii Mondiale - ICSID (Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investitii - n. r.) a admis, partial, argumentele localnicilor din Romania in opozitie cu proiectul de exploatare aurifera de la Rosia Montana, in urma unei petitii depusa in octombrie 2018 de mai multe organizatii de mediu, potrivit unui comunicat al Greenpeace CEE Romania, transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, instanta a acceptat Petitia amicus curiae depusa in procesul de arbitraj dintre Romania si compania miniera Gabriel Resources in legatura cu proiectul minier Rosia Montana, insa a conditionat admiterea, in sensul ca a exclus toate marturiile si argumentele juridice din partea localnicilor din Rosia Montana si a respins solicitarea lor de a participa la audieri.

Petitia amicus a prezentat noi fapte cu privire la incalcarile dreptului constitutional, de mediu si ale drepturilor omului in legatura cu eforturile Gabriel Resources de a construi cea mai mare exploatare miniera in cariera deschisa din Europa si a inclus marturii ale proprietarilor din Rosia Montana care si-au exprimat opozitia fata de proiectul minier in ultimii 15 ani si care au avut de suferit in urma lucrarilor pregatitoare ale proiectului, inclusiv din cauza relocarii involuntare.

"Prin excluderea marturiilor celor direct afectati, tribunalul submineaza grav scopul esential al petitiei amicus. Pentru localnicii din Rosia Montana, aceasta decizie le refuza efectiv accesul atat la arbitraj, cat si la justitie in acest proces", sustine avocatul Christian Schliemann de la ECCHR.

Greenpeace mentioneaza faptul ca tribunalul Bancii Mondiale a decis, de asemenea, sa excluda toate argumentele juridice din petitia amicus. Astfel, forul a afirmat ca organizatiile nu au cum sa aiba experienta in dreptul investitiilor internationale, subliniind ca nu sunt eligibile pentru a deveni amicus curiae.

"Aceasta abordare incurajeaza si agraveaza dezechilibrele inerente sistemului de arbitraj si reduce si mai mult posibilitatea, si asa slaba, de a participa in numele celor afectati si de a promova interesul public", declara Erika Lennon, avocat principal la CIEL.

In plus, partile aflate in disputa, atat investitorul, cat si statul, vor putea in continuare sa nu recunoasca niste drepturi de baza, cum ar fi accesul la informatii, refuzand accesul la documente pe baza argumentului ca este vorba despre informatii comerciale confidentiale.

"Desi pentru moment a fost o usurare pentru noi sa aflam ca tribunalul a fost de acord sa ne accepte o parte dintre argumente, continuam sa facem presiuni pentru ca toate argumentele sa fie luate in considerare si pentru ca vocile comunitatii locale sa fie respectate. Vom face eforturi in continuare sa ne asiguram ca nu mai au loc abuzuri si ca drepturile comunitatilor, persoanelor si naturii sunt respectate si nu sunt sacrificate in numele intereselor corporatiilor', spune Cristinel Buzatu, consilier juridic pentru Greenpeace Central and Eastern Europe.

Arbitrajul intre investitori si stat, inclus in acordurile de comert si investitii, ar putea persista in forme similare, cum ar fi sistemul tribunalelor de investitii ("investment court system', ICS), inclusiv in acordul de liber schimb dintre Canada si UE (CETA) . Acest mecanism le permite investitorilor straini sa actioneze in judecata guvernele in tribunale speciale, in afara sistemelor juridice normale, pentru adoptarea unor legi sau luarea unor decizii considerate de natura sa prejudicieze profiturile corporatiei. Legalitatea acestui mecanism in raport cu legislatia UE este contestata in prezent in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

"Acest caz subliniaza asimetria unui sistem care lipseste comunitatile locale de orice participare legala corespunzatoare, in schimb le ofera investitorilor drepturi suplimentare de a actiona in judecata statul in mod unilateral. Se vede cum investitorii straini pot folosi mecanismul de solutionare a disputelor dintre investitor si stat pentru a submina interesul public si a ocoli curtile de justitie nationale. Cu un astfel de mecanism inclus in acordul de liber schimb CETA, cazuri cum este Rosia Montana ar putea ajunge in curand sa fie comune in Uniunea Europeana', afirma Amandine Van Den Berghe, avocata la ClientEarth.

Conform Greenpeace, in contextul in care nu a reusit sa obtina autorizatiile necesare pentru a construi exploatarea miniera de la Rosia Montana, compania Gabriel Resources incearca sa dea in judecata statul roman pentru a obtine despagubiri de 4,4 miliarde de dolari, pe baza mecanismului de solutionare a disputelor dintre investitor si stat - ISDS - prevazut in tratatele bilaterale de comert semnate de Romania cu Marea Britanie si Canada.

"Daca ar fi fost construita, exploatarea miniera ar fi distrus patru munti si ar fi generat o poluare potential devastatoare, prin utilizarea a mii de tone de cianuri in procesul de exploatare. Amintirea dezastrului de la Baia Mare din 2000 este inca vie in Romania; atunci, s-a rupt barajul unui iaz de la alt proiect minier de exploatare a aurului, iar apa contaminata cu cianuri a fost deversata in Dunare si a omorat cantitati mari de peste in Ungaria si in Romania. Acest accident a fost considerat cel mai grav dezastru de mediu din Europa, dupa Cernobil. In 2013, sute de mii de romani au iesit in strada pentru a cere guvernului sa aplice legea si sa opreasca proiectul minier de la Rosia Montana. Demonstratiile au urmat dupa ce Curtile de justitie din Romania au declarat ca autorizatiile companiei au fost obtinute ilegal. Alte autorizatii nu au fost obtinute niciodata, deoarece compania nu a depus toata documentatia necesara", noteaza Greenpeace.

In data de 9 octombrie 2018, mai multe organizatii componente ale Campaniei "Salvati Rosia Montana" anuntau ca vor sa intervina in procesul de arbitraj deschis de Gabriel Resources impotriva statului roman. Cererea de interventie, formulata de organizatiile Alburnus Maior, Greenpeace Romania si CIDRM din Romania, cu sprijinul CIEL (Center for International Environmental Law), ClientEarth si ECCHR (European Center for Constitutional and Human Rights) si reteaua MiningWatch Romania, a fost depusa la Tribunalul ICSID de la Washington, pe data de 2 noiembrie.

Infatisarile pentru acest dosar sunt programate pentru decembrie 2019, tot in Washington DC, la Tribunalul Bancii Mondiale - ICSID.

Gabriel Resources a obtinut in anul 1999 o licenta de explorare pentru proiectul minei de aur Rosia Montana, in care compania canadiana detine o participatie de 80,69% iar compania miniera de stat Minvest Deva detine 19,31%.

Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mina de aur din Europa, iar Gabriel Resources sustine ca ar fi injectat pana la 24 de miliarde de dolari in economia Romaniei.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 2802 ori