Guvernul vrea sa elimine ipoteca pe imobile consolidate si sa nu mai ceara rambursarea banilor

Guvernul intentioneaza sa elimine conditia impunerii unei ipoteci asupra imobilului consolidat impotriva cutremurului, prin care statul se asigura ca proprietarii ramburseaza suma investitiei, si sa nu mai solicite acestora sa restituie banii cheltuiti de autoritati, pentru a urgenta lucrarile.

Conform legii, lucrarile de proiectare si executie a operatiunilor de consolidare pentru locuintele apartinand persoanelor fizice sunt finantate integral de la buget, iar proprietarii sunt obligati sa restituie in rate lunare egale, fara dobanda, esalonate pe un interval de maximum 25 ani, contravaloarea executiei lucrarilor de consolidare. Pentru aceasta plata se instituie o ipoteca asupra casei, precizeaza Mediafax.

In cazul in care, pana la plata contravalorii acestei sume, proprietarul doreste sa vanda locuinta, aceasta ipoteca trebuie preluata de viitorul proprietar al casei, lucru ce ingreuneaza procedura de vanzare a unui imobil, motiv pentru care proprietarii sunt reticenti in a-si da acordul pentru consolidarea cladirii.

"Pentru a elimina toate barierele care impiedica urgentarea executarii lucrarilor de consolidare, Guvernul intentioneaza sa elimine atat aceasta ipoteca, cat si obligativitatea de restituire a sumelor alocate din fonduri publice pentru consolidarea blocurilor incadrate in clasa I de risc seismic", au declarat agentiei MEDIAFAX surse oficiale.

Executivul intentioneaza totodata sa asigure finantare si pentru consolidarea spatiilor cu alta destinatie din blocuri, in conditii similare locuintelor, precum si sa combine lucrarile de interventie cu cele de reabilitare a cladirii.

Facilitatile vor fi introduse in acest an, prin modificarea legislatiei privind reducerea riscului seismic al constructiilor.

Conform prefecturii, in cazul unui cutremur cu intensitatea mai mare de 7 grade Richter, in Capitala pot fi distruse sau avariate circa 35.000 de constructii, in Bucuresti fiind identificate peste 5.000 de constructii cu grad de risc seismic ridicat, dintre care 392 cladiri multietajate sunt in clasa de risc seismic I.

In ultimii 18 ani, la nivelul intregii tari au fost finalizate lucrari de consolidare la doar 14 cladiri, dintre care 12 in Bucuresti, pentru celelalte blocuri nefiind primite solicitari din partea proprietarilor.

In urma cu un an, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, lansa un apel catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, Ministerul Culturii si primariile de sector pentru o "cooperare mai stransa" si urgentarea procedurilor de reabilitare a blocurilor incadrate in clasa de risc seismic ridicat.

Un document guvernamental obtinut si prezentat de MEDIAFAX in noiembrie 2006 releva ca fondurile pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic sunt estimate la 13 miliarde euro, din care 350 milioane euro pentru lucrari de prima urgenta la reabilitarea structurii de rezistenta si refacerea instalatiilor.

Alte fonduri de 5,3 miliarde euro sunt necesare pentru consolidarea cladirilor construite inainte de 1963, incadrate in clasele I si II de risc seismic, iar 7,3 miliarde euro reprezinta necesarul pentru consolidarea blocurilor realizate in perioada 1963-1977.

Sumele au fost calculate pentru solutii de tip minimal, existand posibilitatea ca nivelul costurilor sa fie majorat in functie de gradul de avarie, inaltimea cladirilor si necesitatile de interventie pentru reabilitarea imobilelor.

Documentul releva ca expertii tehnici au avertizat Guvernul ca lucrarile de reducere a riscului seismic al cladirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes national, deoarece un potential cutremur de tipul celui inregistrat in 1940 sau 1977 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorarii in timp a structurilor de rezistenta si cresterii numarului de imobile grav afectate de seisme.

Cladirile vulnerabile sunt amplasate in special in municipiul Bucuresti, in judetele aflate sub influenta zonei sesimologice din Vrancea, in Banat si zona Fagarasului.

Ritmul scazut al contractarii si finalizarii lucrarilor de consolidare este explicat de autoritati si prin dificultatea cu care sunt obtinute acordurile proprietarilor pentru efectuarea lucrarilor de interventie.