Editorial Peter Barta. Solutii de finantare exista, dar managerii nu stiu sa le caute

Ce avem la dispozitie in afara de investitii straine directe si credite bancare? Nu prea multe din nefericire. Am ales pentru articolul acesta sa va vorbesc despre microcreditare, fondurile nerambursabile de la bugetul de stat si fondurile structurale.

In momentul de fata, economia romaneasca merge din inertie. In lipsa unei directii strategice clare la nivel national, preponderente sunt sectoarele de comert si servicii, in detrimentul celor axate pe productie sau cu valoare adaugata ridicata la bugetul de stat. Industriile creative, in care intra si software-ul, sau inovatia sunt infim stimulate - desi partea de IT are o serie de facilitati, ce exista nu este nici pe departe suficient; iar daca incepem sa vorbim de forme alternative de capitalism, precum antreprenoriatul social, atunci ne-ar invalui viforul.

Pe langa lipsa unei strategii, imaginea sumbra a mediului economic romanesc se datoreaza numarului limitat de instrumente de finantare pentru antreprenori, indiferent de stadiul in care se afla afacerea acestora. De asemenea, conditiile in care se acorda acele instrumente care exista ridica semne de intrebare.

In articolele anterioare am mentionat scaderea drastica a capitalului de investitii strain, cat si despre neincrederea bancilor in a acorda credite IMM-urilor datorita gradului ridicat de risc pe care il implica. Ca alternative, am vorbit despre business angels si despre principii demne de luat in considerare in abordarea unei finantari. De data aceasta, va propun o scurta conversatie despre microcredite, fonduri structurale si programe nerambursabile de la bugetul de stat.

Microcreditele - o alternativa viabila pentru infuzia de capital

Microcreditele sunt o alternativa buna de infuzie de capital cu valori medii cuprinse intre 6.000-8.000 de euro; valoarea maxima la care se poate ajunge cu un microcredit este de 25.000 de euro. Acestea produc o valoare adaugata mare in economie, pentru ca apeleaza, in principal, la persoane cu risc social ridicat, aflate la limita subzistentei.

Astfel, indivizii cu risc social ridicat sunt implicati in procesului economic. Beneficiul este ca acestia la randul lor angreneaza alti agenti economici cu care intra in contact (furnizori, colaboratori, cumparatori), degajand in acelasi timp presiunea pe bugetul de stat in ceea ce priveste ajutoarele sociale.

De asemenea, pot fi o alternativa buna pentru un antreprenor la inceput de drum care are nevoie de un capital suplimentar de care nu dispune.

Reprezinta o solutie fezabila, flexibila si usor de implementat, sustinuta de Comisia Europeana prin Progress Microfinance - pentru a accesa un microcredit trebuie sa va adresati institutiilor financiare romanesti care ofera asa ceva, precum RoCredit, Opportunity Microcredit, dar si altele. Dezavantajele sunt in ceea ce priveste costurile, fiindca implica dobanzi foarte mari.

Este o modalitate de creditare populara printre fermieri, cat si pentru sfera serviciilor. Imaginati-va, de exemplu, un angajat proaspat disponibilizat (cu risc social ridicat) care are nevoie de bani rapid, pe care intentioneaza sa ii utilizeze pentru a-si cumpara o masina pe care sa o foloseasca pentru a intra in taximetrie.

Programele nerambursabile de la stat, cu bune si cu rele

In afara de microcreditare, as dori sa mentionez programele nerambursabile de la bugetul de stat. Costurile sunt mult mai reduse, nefiind vorba despre plata unei dobanzi, insa problema apare cand vorbim despre birocratia asociata sistemului. Apar discutii in privinta categoriilor de cheltuieli care sunt eligibile, pe langa tevatura in materie de papetarie care trebuie completata pentru a putea intra in posesia banilor.

In plus, aceste programe nu sunt legate de indicatori economici in economia reala. Solicitantul nu este incurajat sa exprime un numar de indicatori economici pe care doreste sa-i imbunatateasca ca urmare a posibilei finantari. Astfel, finantarile nu sunt concentrate pe productie sau pe sectoare cu valoare adaugata ridicata pentru Romania. Se urmeaza politica caracteristica unei tari fara directie: dam cate putin cat mai multor entitati, fara a se pune intrebari fundamentale despre directia economiei.

Fondurile europene,o alta solutie de finantare

Las la urma fondurile structurale (fonduri europene) pentru ca acestea nu prea sunt disponibile pentru startup-uri. Se adreseaza in principal afacerilor stabile cu un capital deja existent. Exista, ce-i drept, instrumente precum programul Jeremie, care, poate, vor fi utilizate mai eficient incepand cu runda de finantare 2014-2020.

Acestia sunt bani alocati Romaniei in baza acordului de parteneriat, si in consecinta ar trebui folositi. Insa, intr-un raport recent al Comisiei Europene cu privire la implementarea programelor 2007-2013, Romania a fost identificata ca una dintre tarile cele mai afectate de incetineala cu care se cheltuie banii europeni.

Gradul de absorbtie al fondurilor europene este de-a dreptul ingrijorator. Intr-un raport al Fundatiei Post-Privatizare (FPP), institutie pe care o reprezint, rata de absorbtie a fondurilor europene este de 12,82%, citand Ministerul Fondurilor Europene. Considerand strict programele operationale care tin de IMM-uri (POS CCE, POS DRU, POR), rata de absorbtie, cu toate ca depaseste media, se mentine jos, la 14,42%.

Printre motivele care cauzeaza aceasta situatie mentionez lipsa instrumentelor care sa ajute IMM-urile sa acceseze fondurile europene. Ar trebui sa existe o banca a statului care sa finanteze acele proiecte bancabile. Ar trebui.

In momentul de fata, insa, exista doar tentative timide, discutii despre ce ar trebui sa fie si puneri in aplicare cu rezultate discutabile. Uitandu-ne la alte economii europene putem observa modele despre cum am putea imbunatati situatia in care ne aflam, dar la acest subiect voi reveni in viitor.

Samsung a lansat noul model Galaxy C55. Ce specificații oferă

Samsung a lansat, în China, noul model Galaxy C55, eveniment care a avut loc fără prea multe anunțuri spectaculoase. Telefonul este, în esență, identic cu modelul Galaxy M55, dar se distinge...

Marile orașe europene, într-o criză a locuirii. ”Clujul rămâne doar al bogaților și al turiștilor”

Oameni din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o criză a locuirii fără precedent, agravată de inflație, sărăcie energetică și risc de excluziune socială. Un raport de la vârful...