Managerii romani si facilitatile fiscale. Nu v-ati saturat de panselute plantate inutil?

Cand vine vorba de utilizarea facilitatilor fiscale acordate de stat, multi dintre executivii romani dau dovada de lipsa perspectivei in gestionarea afacerii.

La fel si autoritatile centrale, care tin inca sub obroc dimensiunea reala a pietei pe care se poate extinde sectorul unitatilor protejate din Romania sau cel al ONG-urilor care beneficiaza de sponsorizari.

Un studiu realizat in parteneriat de Ernst&Young Romania si Asociatia Viitor Plus scoate la iveala lipsa de performanta in gestionarea afacerilor din cateva sectoare economice romanesti.

Firmele mici, lipsite de viziune

Chestionarul care a stat la baza studiului a fost distribuit online catre mai multe companii de diferite dimensiuni de pe piata locala, 294 dintre acestea raspunzand intrebarilor.

45% dintre firmele care au raspuns chestionarului au declarat ca au folosit cel putin o data in ultimii 9 ani facilitatea fiscala oferita de contractele incheiate in baza Legii 448.

Ceilalti respondenti au recunoscut ca au ignorat aceasta posibilitate.

2% dintre managerii care refuza din start aceasta varianta sunt convinsi ca statul este un mai bun administrator al sumelor colectate la fondul de handicap.

"Este o perceptie gresita. Daca ne-am saturat sa tot vedem panselute plantate si borduri schimbate inutil la cateva luni este cazul sa directionam acesti bani in dezvoltarea afacerii proprii si in cea a sectorului unitatilor protejate care ofera locuri de munca pentru persoanele cu handicap", explica Gabriel Simcu, economist EY Romania.

Doar 52% dintre companiile din Romania care au ales sa utilizeze facilitatile fiscale oferite de achizitionarea de produse si servicii de la unitatile create in baza Legii 448/2006 si-au motivat decizia prin prisma reducerii costurilor oferita de utilizarea fondului de handicap in dezvoltarea afacerii.

Alti 32% dintre managerii chestionati au motivat optiunea folosirii acestor fonduri prin impactul emotional, iar 11% au vazut in aceasta oportunitate initierea unor practici de business responsabile.

Acelasi lucru se revede si in domeniul acordarii de contracte de sponsorizare si burse private, chiar daca si acest instrument este extreme de simplu de utilizat conform Codului Fiscal actual.

Lipsa de informare in domeniul financiar-contabil, cred reprezentantii EY Romania, ii face pe managerii unor firme cu cifre de afaceri sub un milion de euro sa rateze sansa redirectionarii acestor fonduri in bugetele de achizitii ale firmelor pe care le conduc.

Din randul acestei categorii, 50% recunosc ca nu au utilizat niciodata facilitatile fiscale date de Legea 448.

"Practic, rateaza sansa cresterii competitivitatii companiei prin nefolosirea acestui instrument fiscal aflat la indemana lor.

Este o suma suplimentara pe care o au la indemana in bugetul de cheltuieli si care, odata directionata catre unitatile protejate rezolva si o componenta sociala grava cu care Romania se confrunta", explica Teia Gavrilescu, presedinte Asociatia Viitor Plus.

Putin mai bine in liga mare

In schimb, pe masura ce dimensiunea afacerii creste se intalneste si o combinatie de responsabilitate civica combinata cu oportunism care ii face pe multi dintre executivii companiilor sa utilizeze aceste fonduri intr-o proportie mult mai mare: intre 62-84 de procente dupa cum reflecta datele prelucrate de EY Romania.

"Chiar daca schimbarile in mentalitatea executivilor nu sunt majore putem vorbi de o maturizare usoara a mediului de afaceri autohton, in special in cadrul companiilor medii sau mari.

Este de inteles in cazul firmelor mici ca lupta constanta pentru supravietuire pe piata, folosirea unor contabili mai putin interesati in consilierea clientului sau angajatorului lor sau absenta unui department juridic ii fac pe acesti manageri sa rateze acesti stimuli fiscali.

De altfel, 18% dintre executivii care nu au utilizat aceasta facilitate fiscala recunosc ca nu cunosc prevederile legale", arata Constantin Magdalina, analist de date, EY Romania.

Campioni la utilizarea produselor si serviciilor prestate de unitatile protejate par sa fie agentii economici din industria hoteliera si agricultura, cu un grad de 100% in cadrul respondentilor la studiu.

In schimb, transportul, serviciile pentru afaceri, industria farmaceutica, urmate indeaproape de cea de energie si utilitati sunt sectoarele unde nivelul utilizarii acestor facilitati fiscale oscileaza intre 50 si 57 de procente.

Piata opaca

In Romania, cifrele oficiale raportate de Autoritatea Nationala pentru persoane cu Dizabilitati fac referire la un numar de 706 unitati protejate autorizate.

Destul de putine daca este sa luam in calcul faptul ca legislatia in vigoare exista deja de noua ani, iar piata ar trebui sa fie una incapatoare.

Practic, orice companie sau institutie publica cu personalitate juridica, buget propriu si cu 50 de angajati valizi poate apela la aceasta facilitate fiscala in locul directionarii sumelor de bani din fondul de handicap catre bugetul de stat.

Nivelul pietei pe care unitatile protejate isi poate extinde activitatea ramane insa un mister.

"Ministerul Finantelor nu ne-a raspuns inca la solicitarea vizand gradul de colectare si suma totala intrata in buget prin fondul de handicap. Nu avem nicio idee despre dimensiunea acestei piete", recunoaste Gabriel Simcu, economist EY Romania.

Nu doar acest lucru este ingrijorator. Ultima raportare privind numarul persoanelor cu dizabilitati care sunt angajate in cadrul unitatilor protejate este de 260.

Cifra este privita cu neincredere chiar si de reprezentantii EY Romania si partenerii lor.

"Ma tem ca este o greseala a cuiva de la Autoritate. Nu au cum sa fie doar atatia", se arata alarmate in acelasi timp Teia Gavrilescu si Elena Badea.

Afaceri paravan

Nu ar fi prima data insa, cand in spatele unor portite legale se nasc afaceri paravan care discrediteaza componenta sociala a unei astfel de initiative.

Cele mai scandaloase exemple le-au oferit afacerile facute de fosta conducere a combinatului chimic Oltchim Ramnicu Valcea cu o firma locala sau plata unor sume de bani deduse din cheltuielile fiscale pentru servicii inexistente la Apavil SA in acelasi judet.

Fenomenul folosirii acestor sume in afaceri din zona gri a economiei atarna ca o piatra de moara pe sectorul intreprinderilor sociale din Romania.

Anul trecut, in tara noastra, numarul persoanelor cu dizabilitati inregistrate in evidenta Directiei Generale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap ajunsese la 737.885 persoane (3,66% din totalul populatiei).

322.292 de persoane cu dizabilitati se inscriu, ca varsta, in randul persoanelor apte de munca. Numarul total al persoanelor cu handicap angajate este de 30.556, adica mai putin de 9,48% din total. Media europeana pentru persoanele cu dizabilitati aflate in campul muncii este de 45%.

"Este trist! E ca si cum ai avea un Breaking News la un buletin de stiri in care rata somajului ar fi de 90%. Pentru aceasta categorie de oameni nu este un scenariu ipotetic, ci doar crunta realitate", concluzioneaza Teia Gavrilescu.