Impozite absurde - de la taxa pe palarie la cea pe ureche

Poate cea mai neasteptata taxa consemnata de istoricii antichitatii este cea instituita de imparatul roman Vespasian (69-79 d.Hr.) pentru folosirea latrinelor publice, construite la Roma din dispozitia lui, pentru ca locuitorii sa nu-si mai faca nevoile direct in natura.

Intrucat unele voci au murmurat atunci impotriva acestei cheltuieli socotita de ele ca inutila, imparatul a hotarat sa recupereze cheltuiala, stabilind, pentru prima oara in lume, o taxa de acces la WC, scrie BigPicture.ru

Dar vocile au murmurat din nou, socotind inadmisibila taxarea omenestilor nevoi. Asta i-a permis imparatului Vespasian sa lanseze o sintagma ramasa celebra peste veacuri: "pecunia non olet", adica banii nu au miros.

Impozitul pe fereastra

In Anglia si Scotia secolelor XVII si XVIII a fost introdus impozitul pe fereastra, care viza oamenii avuti, posesorii unor case mari si cu ferestre multe. Fereastra era simbolul bunei stari. Loviti de noua reglementare, cei saraci au inceput sa zideasca ferestrele caselor.

Impozitul pe palarie

Tot pe teritoriul Marii Britanii, a functionat in perioada 1784-1811 un impozit pentru dreptul de a purta palarie. Intr-o tara unde orice barbat care se respecta se faleste cu palaria din cap, era inevitabil ca impozitul sa aduca venituri. Si a adus.

Citeste mai multe despre Impozite absurde - de la taxa pe palarie la cea pe ureche pe Ziare.com.