Negocierile pentru taxa clawback au esuat. Industria farma, in piuneze

A doua incercare de modificare a contestatei taxe clawback a esuat, astfel incat furtuna se poate declansa in orice moment in industria farmaceutica din Romania.

Producatorii de medicamente care platesc pana la 1 iulie taxa raman pe piata, cei care nu platesc risca eliminarea tuturor medicamentelor din lista de medicamente compensate si gratuite. Insa multi producatori s-ar putea sa nu faca fata si sa isi ceara insolventa.

Grupul de lucru format din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii, Justitiei, Casei de Asigurari de Sanatate si ai industriei de medicamente trebuia sa finalizeze pana in 15 iunie o analiza de impact, in baza careia se vor lua decizii privind modificarea taxei clawback.

"In perioada urmatoare, pana cel tarziu 15 iunie 2012, grupul de lucru are ca termen estimat finalizarea acestei analize de impact, pe baza careia se vor lua urmatoarele decizii privind modificarea taxei de clawback", se arata intr-un comunicat al ministerului.

Cu toate acestea, grupul reunit nu a luat o nicio hotarare pentru a impiedica efectele pe care taxa clawback le-ar putea avea asupra industriei producatorilor de medicamente.

"Din pacate, vestile nu sunt bune. Desi grupul de lucru s-a intalnit pe parcursul a 4 runde de negocieri, in cadrul carora am discutat cu cifre concrete pe masa si am facut simularile de impact impreuna, autoritatile nu au luat nicio decizie. Avem nevoie de fapte, nu doar de declaratii de intentie. Timpul trece in devafoarea companiilor si a pacientilor deopotriva", a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv al ARPIM, membru in grupul de lucru de la Ministerul Sanatatii.

Aceasta nu este prima incercare de a schimba taxa, considerata un uragan pe piata producatorilor de medicamente generice. In luna mai, reprezentantii asociatiilor de medicamente au purtat o serie de discutii cu Ministerul Sanatatii si cel de Finante pentru a gasi o solutie de suspendare de la obligatiile de plata aferente trimenstrului I al anului.

De ce este atat de disputata taxa clawback?

Cuantumul taxei claw-back se ridica la 400 de milioane de euro/an si este o suma care nu poate fi sustinuta de industria farmaceutica, intrucat reprezinta cca 33,6% din totalul vanzarilor compensate.

Toate acestea vor avea efecte negative in special pentru pacienti, care vor fi obligati, fie sa recurga la alte scheme de tratament, fie sa isi cumpere din banii proprii medicamentele de pe alte piete europene unde acestea sunt disponibile.

Propunerile asociatiilor producatorilor de medicamente

Pe lista propunerilor cu care vin asociatiile producatorilor de medicamente se mai gasesc: asigurarea transparentei datelor folosite de CNAS pentru calculul taxei si auditarea felului in care acestea se obtin, plata taxei sa fie facuta dupa incasarea banilor datorati de statul roman producatorilor de medicamente.

Care sunt diferentele estentiale intre taxa clawback din Romania, si taxe asemanatoare adoptate in alte state europene?

"Taxa clawback se aplica in prezent si in alte tari ale UE, insa nicio tara nu foloseste acest mecanism implementat de autoritatile romane si mai mult, statul nu percepe astfel de taxe inainte sa-si plateasca datoriile catre producatori", a declarata intr-un interviu acordat Business24Cristian Lutan, directorul executiv adjunct al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).

In Belgia, de pilda, exista o contributie de 6.73% aplicata pe valoarea vanzarilor rambursate si o taxa de 1% pe vanzarile produselor ne-rambursate in anul 2010.In Croatia exista o contributie de 3% din vanzarile produselor rambursate, iar in Spania de 2% din valoarea vanzarilor rambursate.

Cea mai mare valoare a taxei clawback din Europa se percepe in Ungaria - 20% - insa in aceasta tara medicamentele sunt platite de stat la maximum o luna, fata de 1 an, la cat au ajuns termenele de plata in Romania.