Producatorii de medicamente cer din nou modificarea taxei clawback

Producatorii romani de medicamente discuta, joi, cu ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, modificarea taxei clawback. Producatorii de medicamente generice sustin ca in cazul mentinerii formulei actuale nu vor mai putea efectua investitii in productie.

"Joi avem o intalnire cu domnul ministru si o sa deschidem acest subiect, am inteles ca membri ARPIM (Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente), sunt multumiti cu aceasta varianta. Noi vrem in clipa de fata ca aceasta taxa clawback sa fie justa, nu avem nicio problema sa platim. Noi nu vrem sa platim pentru terti, taxa actuala este platita si pentru distribuitori si pentru farmacii.

Vrem sa existe o corelare intre termenele de plata si plata clawback, nu putem plati in avans si sa ne incasam banii de la stat la un an, iar formula de calcul sa fie legata de vanzarile fiecarei companii in parte. De asemenea, ca sa nu mai dispara, pentru medicamentele sub 10 lei sa nu se plateasca taxa", a declarat pentru Dragos Damian, directorul general al producatorului Terapia Ranbaxy si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).

In prezent, cota de clawback este aceeasi pentru toate companiile, indiferent daca le-au crescut sau scazut vanzarile.

"Trebuie sa platesti clawback pentru propria performanta, nu pentru a altora. Este extrem de important pentru modul in care ne vom planifica activitatile industriale. In conditiile unei taxe clawback atat de injuste nu vom mai putea face investitii in Romania, iar asta afecteaza PIB-ul si economia", a explicat Damian.

Cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri

El a aratat ca numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.

"Am platit taxa clawback pentru 2009, 2010, 2011, deficitul bugetar care nu a fost creat de medicamentele ieftine si din cauza unor necorelari in legislatie am platit de doua ori, o data pentru produsul care era vandut catre farmacie si a doua ora cand acesta iesea din farmacie", a spus seful APMGR.

Potrivit acestuia, clawback-ul nu a moderat consumul, acesta a continuat sa creasca, a adus bani in plus la sanatate, dar nu se stie daca au fost folositi tot pentru medicamente, si nu a stabilizat prezenta medicamentelor in Romania, ele continuand sa plece prin exporturi paralele.

Intrebat cum si-au putut derula activitatea cu termene de plata la un an si plata clawback in avans, Damian a mentionat imprumuturile de la compania mama si intensificarea exporturilor.

"Am supravietuit cu imprumuturi de la compania mama, dar daca nu esti parte dintr-o companie multinationala, ce faci? Am intensificat foarte mult exporturile, am gasit noi piete de desfacere si asta e cazul tuturor producatorilor locali", a precizat seful Terapia.

El a mai aratat ca profitabilitatea companiilor romanesti a scazut anul trecut cu circa 20 - 30% fata de 2011, ca urmare a platii clawback.

"In alte state europene, clawback-ul este introdus de mai multi ani si este un mecanism care modereaza cresterea pietei, nu este ca in Romania, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poti sa implementezi mecanisme de control, daca tu, ca stat, iti platesti furnizorii la un an?", a conchis Damian.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede ca toti producatorii de medicamente trebuie sa contribuie la finantarea sistemului public de sanatate cu o suma reprezentand intre 5% si 11% din veniturile realizate din vanzarea produselor.