Producatorii de medicamente: statul are o interpretare proprie pentru taxa clawback (Interviu)

Dan Zaharescu, presedintele Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), explica intr-un interviu acordat Business24 care sunt modificarile taxei clawback vazute cu ochi buni de industria farmaceutica si care sunt neajunsurile ei.

Anuntul ministrului de finante Florin Georgescu, care a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca "taxa clawback a fost modificata in jos de la 30 si ceva de procente la 20%" nu pare sa multumeasca asociatiile producatorilor de medicamente. Ei acuza o "viziune proprie" a Ministerului Finantelor in ceea ce priveste normele de aplicare a taxei, explicand ca exista aspecte care inca nu au fost lamurite de catre autoritati.

Producatorii de medicamente generice acuza statul ca prin astfel de masuri fiscale forteaza industria de medicamente sa finanteze intregul deficit din sistemul de sanatate.

Care sunt avantajele noii variante a taxei clawback anuntata de Guvern, din perspectiva producatorilor de medicamente?

Ceea ce este bine este faptul ca prin aceasta versiune a taxei clawback Guvernul a majorat baza de calcul, deci bugetul de medicamente pentru trimestrul patru la 1.515 milioane de lei si a eliminat TVA din calculul taxei. Acestea sunt aspectele pozitive. Dar actualul clawback este unic in Europa pentru ca obliga producatorii de medicamente sa asigure rectificarea bugetului de medicamente al statului roman.

Romania va aloca in continuare 1.515 milioane de lei pentru fiecare trimestru, iar daca consumul va fi de 2.000 de milioane de lei, diferenta va fi acoperita de productorii de medicamente, ceea ce inseamna o suprataxare pe care o consideram abuziva. Este absolut inadmisibil ca acest lucru sa se mai intample intr-un stat european!

Clawback, pentru trimestrul intai, doi si trei din acest an se ridica undeva in jurul a 30% din valoarea decontata de catre Casa de Asigurari de Sanatate exprimata in preturi de producator. Deci pentru mine ca producator acesta inseamna o taxa suplimentara de 30% pe valoarea decontata de Casa Nationala pentru medicamentele mele. Acest lucru nu exista nicaieri in lume si este o povara, care din punct de vedere economic, nu este sustenabila.

Care sunt neajunsurile noii variante a taxei clawback care va intra in vigoare din trimestru patru al anului?

Partea negativa este ca Ministerul de Finante are o interpretare proprie pentru obligatiile de plata pe care companiile, teoretic, le-ar avea pentru clawback-ul din trimestrul patru al anului 2009. Practic, industria este pusa in postura de a plati pentru faptul ca guvernul precedent nu si-a indeplinit obligatiile de a emite la timp norme de aplicare pentru aceasta taxa.

Deci normele de aplicare pentru taxa clawback, introdusa in 2009 au aparut sase luni mai tarziu, desi ele trebuiau emise in termen de doua saptamani. In plus, normele de aplicare prevedeau plata taxei clawback de la 1 ianuarie 2010, nu de la 1 octombrie 2009 asa cum cere acum Ministerul de Finante. Deci sunt inca, din cauza neconcordantelor intre actele normative care reglementeaza aceasta taxa, o serie intreaga de inadvertente care risca, cel putin pentru partea din trecut, pentru asa zisele obligatii pe care companiile le-ar mai avea, sa genereze in continuare dispute.

Este aceasta taxa rezultatul negocierilor intre Ministerul de Sanatate si asociatiile de producatori de medicamente?

Partial da, dar in foarte mica masura. Acesta este un motiv de dezamagire pentru industrie. Nu avem nimic impotriva sa contribuim, intr-o perioada de criza economica profunda, la cresterea accesului pacientilor la medicamente, sa sprijinim statul roman in acest proces, a ne i se impune o taxa atat de mare pe produsele pe care le vindem este prea mult. Pana la urma, nu vindem nici arme, nici produse care sunt daunatoare sanatatii, vindem produse indispensabile. Ori a penaliza o industrie care are un profund caracter social sau influenta sociala este incorect. Nicio tara din lume nu procedeaza astfel!

Care sunt aspectele care nu au fost inca lamurite?

Ministerul Sanatatii este doar beneficiarul acestei taxe, acum este vorba de Ministerul de Finante. Fara indoiala mai sunt aspecte care nu trebuie negociate, ci clarificate. Trebuie clarificat ceea ce s-a intamplat de cand s-a introdus taxa clawback si pana acum. Trebuie sa tragem linie si sa ajungem la zero si bineinteles trebuie sa vedem ce se va intampla in 2010 pentru ca, deocamdata, ceea ce avem pe masa este in mod clar doar pentru trimestrul patru al acestui an.

Trebuie stabilit care va fi nivelul bugetului pentru medicamente anul viitor. Bineinteles vom face toate demersurile ca aceasta taxa sa nu devina un mecanism de rectificare bugetara, ci sa devina un mecanism de control al cresterii consumului de medicamente asa cum isi doresc autoritatile sau cel putin, cum au declarat ca isi doresc.

Ori un asemenea mecanism, asa cum este el implementat in acest moment, in loc sa asigure un control asupra cresterii consumului de medicamente, va stimula piata de medicamente pentru ca in tot acest angrenaj companiile care vor castiga cel mai mult sunt companiil cu cresterea cea mai mare. Companiile celelalte vor plati pentru cresterea companiilor mari. Pierde cel care isi controleaza cresterea sau pierde cel care vrea sa descreasca pe piata romaneasca.

Negocierile pentru taxa clawback au esuat. Industria farma, in piuneze

Producatorii de medicamente generice: Taxa clawback, un nonsens fiscal si economic

Taxa clawback: Nemultumirile si solutiile producatorilor de medicamente