Cea de-a doua zi de conferinte de la Gala Societatii Civile

A doua zi de conferinte a abordat doua teme A"sensibileA" care tin de proiectele sociale: relatia dintre sectorul neguvernamental si mass-media, si obstacolele in privinta atragerii de finantari.Prima conferinta A"Societatea Civila si Mass MediaA" a fost oferita de ApaNova Bucuresti si i-a adus in fata publicului pe: Ovidiu Miculescu (Europa FM), Alexandru Lazescu (Mix FM), Ioana Lupea (Cotidianul) si Victor Roncea (Ziua). Discutia a fost moderata de Liviu Mihaiu (Academia Catavencu).

Ovidiu Miculescu a folosit A"terapia de socA" pentru publicul din sala format in principal din reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale si mass media. El a dat nota A"4A" relatiei dintre cei doi actori sociali. A"Mass-media primeste putine proiecte in care i se solicita sprijinul intr-o cauza civilaA", a motivat Ovidiu Miculescu. El a adaugat ca A"reprezentantii ONG-urilor se limiteaza la trimiterea unor fax-uri sau cel mult la niste telefoane care nu reusesc sa convinga de valoarea de stire pe care o au proiectele lor. Nu este suficient ca o initiativa sa fie buna pentru ca ea sa intre in atentia mass-media. Ea trebuie tradusa intai intr-un limbaj care sa il convinga pe jurnalist ca o parte importanta din publicul sau va fi interesata sa afle despre ea.A"


Alexandru Lazescu a scos in evidenta cateva din greselile care apar in relatia dintre societatea civila si mass-media. A"ONG-urile nu trebuie sa se orienteze doar spre canalele de larga audienta, cum este televiziunea, ci si spre canale mai specifice care sa le asigure o targetare optimaA". O alta greseala curenta pe care o fac ONG-urile este sa solicite doar publicitate din partea unui partner media, si nu pachete complete de comunicare (stiri, reportaje, transmisiuni in direct, interviuri etc). Lazescu a mai aratat de asemenea ca o solutie pentru ca o campanie sociala sa atraga atentia mass-media este sa implice personalitati semnificative pe plan local sau national.


Conferinta a aratat ca exista si motive extrem puternice pe care le are o institutie media, pentru a intra intr-un parteneriat cu organizatii ale societatii civile. Potrivit Ioanei Lupea, redactor-sef adjunct la Cotidianul, o mare parte din succesul unei astfel de institutii se datoreaza perceptiei subiective pe care o are publicul despre ea. Mai ales in cazul unor media care se adreseaza clasei mijlocii si societatii civile, A"este esential ca publicul sa primeasca dovezi ca respectivele media isi asuma obligatia oricaror membri ai societatii de a lucra pentru binele comun.A"


O abordare diferita a temei conferintei a fost adusa Victor Roncea, de la Ziua. In opinia lui A"presa trebuie considerata nu numai parte a societatii civile ci, de multe ori, chiar un varf de lance al acesteiaA". Pentru a demonstra ce pot sa faca impreuna organizatiile civice si mass-media, Victor Roncea a exemplificat prin 2 campanii realizate in 2004 de Asociatia Civic Media si ZIUA: A"Solidaritate pentru Delta DunariiA" si A"Romanii din Grupul Ivantoc A- ultimii detinuti politici din EuropaA"


Moderatorul conferintei, Liviu Mihaiu a aratat ca organizatiile neguvernamentale au devenit A"o modaA" pentru mass-media in ultimii doi-trei ani. Cu toate acestea mai exista inca o parte a presei, e drept, din ce in ce mai mica, care trateaza ONG-urile ca pe niste A"gandaci veniti de niciundeA". Tot el a mai aratat ca o situatie normala ar fi aceea in care jurnalistii si-ar construi prin relatii reciproc avantajoase surse de informatii in randurile ONG-urilor din domeniile care ii intereseaza. Si asta pentru ca din ce in ce mai multe organizatii si-au dezvoltat o expertiza sectoriala care nu mai poate fi gasita nicaieri in alta parte.


A doua conferinta A"Solutii pentru atragerea finantarilor publiceA" oferita de Western Union a fost moderata de Marian Voicu (TVR), iar vobitorii au fost: Dan Manoleli (FDSC), Andras Farkas (PontWeb), Doina Crangasu (Fundatia Principesa Margareta a Romaniei), Ioana Derscanu (Bostina si Asociatii) si Florian Filat (Mercury Promotions).


Dan Manoleli s-a prezentat in fata participantilor cu A"abecedarulA" unui program de finantare si a subliniat ca in prezent exista in tara programe de pregatire pentru accesarea in 2007 a fondurilor structurale europene. El a lansat pe parcursul interventiei sale ideea conform careia A"in mod normal nu trebuie sa existe minister care sa nu aiba posibilitatea sa finanteze din bani publici programe sociale.A"


Andras Farkas a indicat pasii care trebuie urmati pentru a obtine o finantare: A"Informare despre programe, documentare, aplicare, implementare si raportareA". Doua dintre cele mai importante resurse de finantare sunt Uniunea Europeana si programele guvernamentale. Pe langa acestea nu trebuie uitate ambasadele si agentiile internationale.


Raspunsul la intrebarea: A"Care sunt asteptarile unui finantator de la organizatia care solicita o finantareA" a venit de la Doina Crangasu. Aceste asteptari sunt in viziunea reprezentantei Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei impartite in doua categorii: inainte de acordarea finantarii si post finantare. In prima a inclus printre altele: eligibilitatea candidatului, intelegerea strategiei programului de finantare, respectarea termenelor limita, capacitatea manageriala de implementare a proiectului, originalitatea si completitudinea aplicatiei. Dupa ce un proiect a fost acceptat finantatorul se asteapta la respectarea termenilor contractuali, transparenta in administrarea bugetelor, raportare periodica, promovarea proiectului si implicarea finantatorului in actiuni din proiect.


Despre cele mai frecvente motive pentru care sunt respinse cererile de finantare a vorbit Ioana Derscanu. In opinia ei acestea sunt A"conformitatea administrativa a aplicantului, eligibilitatea atat a proiectului cat si a solicitantului si partenerilor, capacitatea operationala si financiara a solicitantului, relevanta proiectului si calitatea tehnica si financiara a proiectuluiA".


O tema inedita a fost abordata de Florian Filat, si anume a avantajelor si dezavantajelor pe care le are colaborarea cu o firma de consultanta in domeniul finantarilor. Avantajele colaborarii cu o astfel de firma sunt A"calitatea proiectelor, posibilitatea obtinerii de discount-uri, posibilitatea exploatarii mai multor surse de finantare, timpul relativ redus pentru scrierea proiectului si capacitatea de a raspunde rapid la oportunitatile de finantare care aparA". La capitolul dezavantaje, Filat a amintit: A"costul relativ ridicat, controlul redus asupra procesul de scriere a proiectului, riscul ca proiectul odata scris sa fie dificil de implementat, nevoia de a desemna o persoana din interiorul organizatiei care sa pastreze contactul cu firma de consultantaA".


A doua zi de conferinte s-a incheiat cu prezentarea programului international de finantare al Fundatiei First Data Western Union.


A"Fundatia ofera finantare in domeniile educatie, sanatate, servicii sociale si ajutoare in caz de dezastruA", a declarat Alexandru Badulescu A- country manager Western Union pentru Romania si Republica Moldova. Valoarea finantarii se situeaza intre 1000 si 25 000 $, in functie de gradul de compatibilitate al solicitarii de finantare cu misiunea fundatiei. Deadline-urile pentru aplicare sunt: 1 martie, 1 iunie si 1 decembrie.



Prezentarile facute de vorbitorii din cea de-a doua zi a Galei pot fi accesate pe site-ul www.galasocietatiicivile.ro, la sectiunea A"EvenimenteA".