Guvernul si-a facut treaba, asteptam mediul privat - Interviu Theodor Stolojan

Cresterea economica a Romaniei depinde in mare masura de mult-asteptata contributie a sectorului privat, in opinia lui Theodor Stolojan, europarlamentar PDL.

Acesta a declarat intr-un interviu acordat Business24 ca Guvernul Ungureanu trebuie sa continue reformele structurale incepute si sa-si indeplineasca obiectivele legate de intrarea Romaniei in Schengen.

De asemenea, Theodor Stolojan spune ca este randul mediului privat sa ia masurile necesare pentru cresterea economica, Guvernul si-a facut treaba.

Domnule Stolojan, s-a tot vorbit despre faptul ca s-au luat numai masuri de ajustare, nu si de crestere economica. Credeti ca odata cu acest nou Guvern desemnat, va fi un "must" adoptarea masurilor care sa sustina mediul de afaceri?

Directiile de guvernare sunt deja cuprinse in raportul semnat cu FMI, CE si BM, recent reconfirmat in urma vizitei delegatiei care a avut loc. Avem in continuare o perioada de consolidare, trebuie sa ne incadram in deficitul bugetar.

In al doilea rand, realizarea intregului program de investitii publice in Romania depinde de absorbtia celor 6 miliarde de euro prevazute prin buget.

O alta directie care ar trebui continuata este legata de reformele structurale, iar aici este vorba de companiile de stat, sanatate si administratia publica.

Avem si alte obiective care tin de intrarea Romaniei in Schengen precum si de continuarea reformei justitiei si a luptei impotriva coruptiei.

Afirmatia ca s-au luat numai masuri de ajustare este o placa a celor care nu vor sa recunoasca ceea ce s-a facut in acesti trei ani.

Au fost reduse cheltuielile cu intretinerea curenta a tot ce inseamna sector public incepand cu administratia publica, educatie, sanatate, politie, justitie si s-a inregistrat cresterea investitiilor publice in perioada de criza.

Guvernul nu mai are prea multe la indemana ca sa sustina cresterea economica decat prin investitiile publice. Asta inseamna o serie de programe pe care le-a lansat la vremea respectiva cu programul Rabla, Prima Casa, izolarea termica a cladirilor.

Cresterea economica in Romania la ora actuala a fost sustinuta de aceste eforturi, de cresterea exportului si de un sezon agricol bun. Practic, asteptam acum contributia sectorului privat. Economia romaneasca nu poate reveni la ritmurile de crestere de care avem nevoie, la 4-5%, fara ca sectorul privat sa vina cu contributii esentiale.

Guvernul a facut ceea ce a facut si nimeni nu poate contesta aceste masuri, nimeni insa nu poate inlocui contributia sectorului privat care deocamdata este foarte asteptata.

Mai pot fi luate masuri fiscale anul acesta pentru ca sectorul privat sa miste "rotitele" in economie?

Sectorul privat, din pacate, are si el problemele lui legate de accesul la credite, iar sectorul bancar romanesc este in perioada in care isi curata bilanturile. Pierderile in sectorul bancar si provizioanele constituite depasesc 7 miliarde de euro, deci treaba cu reluatul cresterii economice nu e atat de simpla pe cat e prezentata.

Guvernul nu poate suplini lipsa de crestere economica din sectorul privat.

Anul acesta ma indoiesc ca se mai pot lua masuri fiscale din cauza acestei situatii internationale cu multe incertitudini. Zona euro, de care depind exporturile Romaniei, va intra in recesiune, asa arata prognozele tuturor institutiilor financiare internationale.

Asteptam sa vedem si previziunile Comisiei Europene si apoi putem corobora datele. Deocamdata, toate aceste institutii financiare internationale- FMI, BM si BERD au facut prognoze de recesiune pentru zona euro.

Din punct de vedere economic, isi permite Guvernul Ungureanu sa majoreze anul acesta salariile si pensiile cu 5%, asa cum s-a discutat in ultima perioada?

In masura in care se va realiza o crestere economica de minimum 3% se pot gasi resurse.

Exista in continuare un mijloc de a crea resurse pentru cresterea salariilor si anume ducerea pana la capat a reformei din sectorul public.

Sa nu uitam ca in momentul in care Guvernul s-a angajat cu acea reducere de 25% a salariilor din tot sectorul public, s-a spus limpede ca se va face restructurarea sectorului public si se va reduce excesul de forta de munca, iar atunci personalul care va ramane in sectorul public va reveni la salariile de dinainte de taieri.

Acest lucru s-a realizat la 1 ianuarie 2010 numai cu o crestere de 15%, prin urmare trebuie continuat acest proces.

Exista aceasta rezerva cu conditia ca ministrii si ceilalti conducatori de institutii din sectorul public, de la nivel de institutie republicana, locala pana la ultima scoala sau unitate medicala sau unitate administrativ-teritoriala sa faca aceste restructurari.

Cum comentati faptul ca Greciei i s-a cerut acum sa reduca salariile si pensiile cu 25%, masura pe care Romania a luat-o cu mult timp in urma?

Situatia este simpla. Nimeni nu vrea sa acopere cheltuielile excesive ale altora. Aceasta este judecata peste tot. Solidaritatea in Uniunea Europeana nu inseamna ca o tara suporta cheltuiele excesive facute de alt stat membru.

Solidaritate si coeziune inseamna sa ajuti un stat membru sa se dezvolte mai repede pentru a ajunge si el la nivelul mediu din UE.

Pe acest lucru se bazeaza intreaga filozofie a UE, iar Romania are prevazute fonduri europene pentru dezvoltare, pentru agricultura. E complicat sa accepti cheltuielile excesive ale altui stat membru. Il poti ajuta, insa acel stat trebuie sa ia masuri sa traiasca in limita resurselor pe care le are. Treaba nu e complicata, complicat e cine suporta pierderile.

Vor urma si alte state europene la rand, care sa fie obligate sa-si ajusteze cu importante procente cheltuielile?

Avem acum o situatie care incepe sa se formeze mai clar in Italia, unde Guvernul Monti solicita mai multa sustinere din partea UE, in special a Germaniei si a Frantei, dar nu atat in sensul fortelor pe care sa le puna la dispozitie ci in sensul nivelului dobanzilor pe care trebuie sa le plateasca la datoria publica foarte mare, problema pe care o are si Romania.

Romania, la ora actuala se imprumuta la dobanzi de 7% pe care celelalte state ale Uniunii Europene le resping, considerandu-le foarte mari.

Daca situatia incepe sa devina mult mai ingrijoratoare in Italia, aceasta va primi in continuare sprijinul Uniunii Europene, bazat pe o conditionalitate foarte stricta, cea care se aplica acum in Grecia.