Felix Patrascanu, Fan Courier: "Foamea" de a conta m-a tinut in forma

Felix Patrascanu a pus bazele Fan Courier in '98, impreuna cu doi prieteni, iar la inceput afacerea sa nu s-a scaldat tocmai in cele mai line ape. Concurenta a incercat "sa-i puna bete-n roate", insa a invatat si s-a ambitionat. Acum este mentor si sprijina alti mici antreprenori sa treaca peste greutatile din primii ani.

"Daca ar fi sa asemanam acest proiect ("101 companii de la stres la succes" - Fundatia Romanian Business Leaders - n.red.) cu o reteta din cartea de bucate, as spune ca se iau 101 companii fezandate putin in piata romaneasca (nu este vorba de start-up-uri) care au o cifra de afaceri de peste 100.000 euro si cel putin 3 angajati", isi prezinta omul de afaceri din spatele Fan Courier "invataceii", cei pe care ii sustine.

Nu vrea sa-si puna amprenta asupra afacerii lor, ci doar sa-i ajute sa nu faca greseli pe care le-a facut si el, la inceput.

Timp liber ii ramane din ce in ce mai putin, insa gaseste mereu loc pentru putina adrenalina. "Iubesc cursele de off road, avand si o masina pregatita pentru astfel de provocari", spune Felix Patrascanu, care subliniaza, insa, ca este pasionat si de vinuri si coniac: "Sunt nascut in podgoria Panciu si e greu pentru oricine de acolo sa nu vada vinul si vita de vie ca pe o religie".

Apoi, in weekend-uri, isi gaseste izvorul de energie in cei doi copii ai sai, dar si citind carti de istorie politica.

In ceea ce priveste vacantele, cel mai bine se relaxeaza la Miami, impreuna cu prietenii sai, "la pescuit de baracude si rechini", in Atlantic.

Spuneti-ne despre acest program de mentorat in care sunteti implicat. Cum este sa fiti "The Big Brother"?

In urma summit-ului RBLS din februarie 2013, la sectiunea ce genereaza proiecte pentru mediul de business romanesc, s-a nascut proiectul "101 companii de la stres la succes".

Totul pleaca de la ideea colegului nostru Sergiu Negut, actualmente project managerul actiunii. Daca ar fi sa asemanam acest proiect cu o reteta din cartea de bucate, as spune ca se iau 101 companii fezandate putin in piata romaneasca (nu este vorba de start-up-uri) care au o cifra de afaceri de peste 100.000 euro si cel putin 3 angajati.

Se stie ca destul de multe companii se blocheaza dupa un an, doi de functionare, ramanand in situatia de a nu se mai putea dezvolta. Motivele pot fi din cele mai variate, incepand de la lipsa de cunostinte a proprietarului pana la lipsa posibilitatii de finantare.

Si aici intervenim noi, cei 50 de oameni de business, persoane care au parcurs "Via Dolorosa", "biciuiti" fiind de incercarile unei piete foarte fragile si nepredictibile. Toata aceasta cale plina de neprevazut ne-a incarcat invariabil cu o multime de experiente pe care putem si vrem sa le impartasim celor blocati in propriile sinergii.

O facem pro bono si cu multa placere. Credem cu tarie ca antreprenoriatul este cheia multor probleme existente in Romania. Poate crea enorm de multe si variate locuri de munca. Poate adauga enorm de multa plus valoare industriei si serviciilor romanesti, daca e sa ma refer doar la cele doua.

Cine sunt cei care invata de aceasta data de la dumneavoastra? Cum ii sustineti, ca mentor?

Sustinerea celor mentorati se face face-to-face. Exista si posibilitatea de a uza de alte metode on line. Eu o prefer pe cea a intalnirilor clasice. Mesajul e mai puternic in acest fel.

Mai mult decat atat, nu-mi doresc ca afacerea celui mentorat sa poarte amprenta mea. Merg mai mult pe idei de iesire din criza gandite de proprietar, rolul meu limitandu-se la a nu repeta greseli clasicein business, greseli pe care le-am facut si eu.

Vasile Zinga (Zinvas - Brasov), a declarat "Felix (Patrascanu) ma ajuta sa vad mult in fata, sa am viziunea de ansamblu. Acum stiu ce vreau peste 10 ani". Cum l-ati ajutat sa vada asta?

Vasile este un baiat de toata isprava si, ce e extraordinar de atractiv la el, este faptul ca are atitudine de burete uscat. O sa si explic metafora.

Omul doreste sa-si vanda produsele la nivel national pe o piata extraordinar de concurentiala. Pentru acest lucru are nevoie de un plan de business foarte solid care sa-i faciliteze o crestere sustenabila, sanatoasa.

Planul lui se intinde pe multi ani, de aceea l-am rugat sa-si inchipuie zi de zi cum va arata afacerea lui atunci. E foarte greu de cucerit acel pisc, dar acest exercitiu de imaginatie este o conditie "sine qua non" a reusitei.

Antreprenorul de succes ajunge, in opinia mea, cu mult inaintea echipei care-l urmeaza, la capatul proiectului. El se va asigura ca orice pas facut e unul safe si ca piscul atins e asigurator pentru succesul viitor al companiei. Vasile Zinga este avid de orice informatie pe care si-o imagineaza implementata in business-ul lui. De aici si comparatia cu buretele uscat.

Ce v-a determinat sa intrati intr-un astfel de program de mentorat pentru antreprenori?

Am afirmat mai inainte ca antreprenoriatul e cheia multor realizari ale economiei romanesti.

Criza economica actuala a zdruncinat putin apetitul pentru deschiderea de noi afaceri. Cu toate acestea, in afaceri, oportunitati exista mereu. Si esecuri, e adevarat.

Dar trebuie sa vedem esecurile ca pe niste lectii, sa ni le asumam si, foarte important, sa nu le repetam.

Cred ca piata de antreprenoriat romanesca are inca multe oportunitati, iar oameni ca sa o populeze exista. Ideea noastra e de a o promova.

Este o posibilitate extraordinara pentru a fi liber si stapan pe sine. Bunastarea pe care ti-o da reusita intr-o afacere nu consta numai in bani, care sunt o componenta foarte importanta, ci si in exercitiul cotidian de a gandi liber, de a vorbi, de la un moment dat, din experiente reusite.

Este greutatea spuselor tale bazata pe proiectele care au lasat o urma in societatea in care traiesti.

Este eticheta care ti-e pusa de societate: Mihai Marcu-Medlife, Dragos Atanasiu-Eurolines, Tui Travel, Silviu Hotaran-Microsoft Romaniasi alti multi altii care au amprentat business-uri de succes in Romania si nu numai.

Ati declarat ca atunci cand ati pornit businessul Fan Courier ati vrut, printre altele, sa le demonstrati altora ca puteti mai mult? Cui ati vrut, mai exact sa demonstrati asta si cat de dificil a fost?

Initial a fost dorinta de a arata unor persoane ca pot mai mult decat facusem pana atunci.

Apoi a inceput sa-mi placa din ce in ce mai mult business-ul in care lucrez. Uneori a fost agonizant de greu pentru ca viata ti le impleteste nu prea placut uneori. Trec toate aceste greutati prin care am trecut in contul platii succesului.

Nimic nu e gratuit pe lumea asta. Totul are un pret.

Depinde foarte tare cum manageriezi aceste momente. Si n-as scoate niciodata din ecuatie norocul, pe care nu-l poti controla decat in mica masura. Se zice ca "norocul iti bate in geam ca sa-ti spuna ca pleaca mai departe". Daca nu faci efortul sa-l opresti cumva...

In primul rand am vrut sa-mi demonstrez mie ca pot mai mult. Imi doream foarte multe lucruri. Eu cred ca "foamea" asta de a conta cumva prin ceea ce am si prin ceea ce reprezint m-a tinut in forma.

Cum i-ati cunoscut pe ceilalti doi parteneri de afaceri impreuna cu care ati pus bazele Fan Courier? Ne puteti spune care au fost inceputurile afacerii dumneavoastra?

FAN vine de la initialele numelor nostre: Felix, Adrian si Nicolae, trei persoane nascute intr-o minunatie de loc numit Fitionesti, la 8 Km. departare de orasul Panciu, jud.Vrancea.

Ne cunoastem de la inceput. Adica de cand ne-am nascut, incepand cu Nicolae ca, dupa 4 ani, sa apar eu, iar dupa alti 4, Adrian. Lucrul nu e lipsit de importanta deoarece toti trei am facut scoala primara cu acelasi invatator.

E in opinia noastra lucrul care ne leaga foarte tare. Impartim aceleasi valori, avem cam aceleasi principii legate de moralitate, epatare, bun-simt si altele. Daca mai adaugam ca suntem si vecini acolo, la tara, lucrurile pot fi explicate mai usor. De fapt eu cred ca aici este punctul forte al firmei noastre.

Rezistam impreuna de 16 ani. Startul afacerii a fost dat in momentul in care cei doi mi-au propus sa facem un business in curierat la sfarsitul anului 1997, eu lucrand pana atunci ca sef de operatiuni la Cargus.

Si iata cum, pe data de 16 ianuarie 1998, am ajuns sa facturam prima oara un client, pentru un serviciu de curierat. Era un plic cu destinatia Suceava pe care am incasat 99.040 lei, TVA inclus (9,9 RON, in zilele noastre).

Aveti vreo amintire amunzanta, dar cu morala pentru antreprenori, de la inceputul afacerii dumneavoastra?

Primele momente ca proprietar al business-ului au fost destul de grele dar care m-au invatat lectii foarte utile.

Concurentul meu din acea perioada era Cargus, care n-a scapat ocazia sa ma umileasca de multe ori. Erau vremuri cand, cu ajutorul cunostintelor din administratie, puteai sa obstructionezi concurenta.

Am stat pentru o zi in arestul sectiei 2 de Politie, pentru un presupus furt de informatie.

Asta, in timp ce bruma de clienti pe care o aveam atunci, primea un fax prin care li se sugera sa nu lucreze cu un individ ca mine care a adus grave prejudicii companiei la care lucrase anterior.

Multumesc din suflet acestor oameni care m-au ajutat enorm sa cred in ideea mea, gandindu-se ca astfel ma vor face sa renunt. Si trebuia sa le demonstrez ca am de spus ceva in curieratul romanesc. Ei, probabil ca nici azi nu-si dau seama cat de mult m-au ambitionat.

Ati declarat, in luna martie, ca atunci "Cand cash-flow-ul companiei tale va fi "rosu in obraji" poti fi sigur ca si conturile tale personale vor avea aceeasi imagine." Este si cash-flow-ul Fan Courier "rosu in obraji", la sfarsit de 2013?

Da, este cu siguranta. Dar ceea ce vroiam eu sa spun acolo era faptul ca e bine sa reinvestesti cat mai mult in propria-ti companie.

Este modul de a economisi cel mai la indemana si pe care-l poti controla cel mai bine. Cash-flow-ul este un indicator foarte important al sanatatii business-ului.

Ai nevoie de inovatie pentru a ramane leader de piata? Inovatia presupune si infuzie de capital. Uneori nevoia de capital e urgenta pentru ca altfel iti dispare oportunitatea (vezi zicerea de mai sus cu norocul).

De ce nu ti-ai implini dorinta de a inova cu proprii bani.

Ce planuri aveti, mai departe, pentru Fan Courier?

In momentul cand nu vom mai putea aduce plus valoare firmei ne vom hotara sa facem exit.

Deocamdata avem o multime de proiecte noi. Pe langa finisarea celor vechi. Piata ne ofera surprize permanent.

Black Friday din acest an ne-a aratat, spre exemplu, ca trebuie sa inovam si mai mult. Trebuie sa fii in permanenta capabil sa faci fata unor suprasarcini care iti pot scurtcircuita organizatia. Dar..."bucurosi le-om duce toate", cu siguranta.

Va ramane timp si pentru pasiunile dumneavoastra?

Din ce in ce mai putin, din pacate. Iubesc cursele de off road, avand si o masina pregatita pentru astfel de provocari. E modul meu de recreere. Extrem si periculos, e adevarat, dar foarte frumos.

Imi inving fricile din copilarie probabil. Si-mi completez perioada din copilarie in care nu aveam jucarii. De fapt toti prietenii din clubul de off road asta fac. Se joaca. Periculos uneori.

Probabil, ca atunci cand nu ne vom mai juca, se cheama ca am imbatranit. Si cine naiba vrea sa creada asta vreodata?

Mai sunt pasionat de vinuri si cognac. Sunt nascut in podgoria Panciu si e greu pentru oricine de acolo sa nu vada vinul si vita de vie ca pe o religie. Am un hectar de vie nobila in podgoria satului pe care, dupa moartea tatalui meu, il administrez impreuna cu mama.

E felul meu de a nu uita de unde am plecat. Petrec cel putin o saptamana, toamna la cules si la vinificat. E o placere care creste cu fiecare an si pe care doresc sa mi-o educ cat mai mult.

Care este cea mai relaxanta activitate la sfarsitul oricarei saptamani? Ce va ajuta sa va deconectati?

Am doi copii minunati care ma tin in priza in week end. Diferenta de varsta dintre ei e destul de mare. Andra are 17 ani, iar Radu 5.

Andra deja are ganduri de duca la scolile de pe-afara. Deocamdata isi termina liceul aici. Si combina acest lucru cu faptul ca e putin "fall in love", lucru pe care trebuie (imi sopteste sotia) sa-l accept.

Radu e plin de energie si a intrat in perioada intrebarilor "de ce marul e rotund".

Ei sunt principalul izvor de energie. Iarna, de obicei, citesc foarta multa istorie, istorie politica. Nu-mi mai amintesc de cand n-am mai citit beletristica. Desi mi-am propus.

Tara preferata pentru relaxare?

Imi place mult Florida, dar n-as trai niciodata in USA.

Merg de cativa ani in Stuart, un orasel la vreo doua ore nord de Miami, unde ma simt extraordinar. Asta si datorita prietenilor mei de acolo.

Iesim cat e ziua de lunga, cu barca, la pescuit de baracude si rechini, in Atlantic.

Iubesc mult si Parisul, unde ma plimb pana la epuizare pe malul Senei. Parfumul acestui oras m-a sedus de ceva ani. Londra ii face concurenta acerba dar nu indeajuns.

Iubesc statiunile de ski din Alpii elvetieni sau, mai rar, pe cele din Austria. Cu toate acestea, dupa doua-trei saptamani, invariabil, mi-e dor de Romania.

Dar pentru business?

Mi-am pus de cateva ori intrebarea daca as fi deschis acest business in Germania, Franta sau USA, la ce nivel as fi ajuns in 16 ani. Probabil as fi fost o companie cu cel mult 50-100 de angajati, subcontractor al unei firme mari din domeniu: DHL, FedEx, UPS ori TNT.

Foarte greu ceva mai sus de atat. Vorbesc strict de domeniul de curierat.

Romania a oferit si inca ofera oportunitati mari de business. Piata e departe de a fi ajuns la maturitate. Exista o sincopa creata de criza economica, criza care n-o sa tina o vesnicie.

A, si sa nu uitam ca putem face business si in Balcani: Moldova, Bulgaria (avem deja o filiala in Ruse), Serbia, Ungaria cu care avem deja un linehaul Budapesta-Oradea.