Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

EDITORIAL Mircea Cosea: Reducerea decalajelor prin consumul de bere

EDITORIAL Mircea Cosea: Reducerea decalajelor prin consumul de bere


Acum cateva zile, la o intalnire cu bloggerii sai, domnul Traian Basescu a incercat sa explice in ce consta decalajul dintre Romania si Germania.

Domnia sa a exemplificat spunand ca in Germania un muncitor vine punctual la program, pleaca exact cand se termina programul, dar in timpul reglemantar de munca sapa un sant absolut perfect. Dupa program, muncitorul german pleaca acasa si bea o bere. In Romania, a continuat domnia sa, muncitorul vine la program cu intarziere, pleaca inainte de terminarea acestuia, sapa un sant sub orice critica, pleaca acasa si bea doua beri.

Concluzia este paradoxala: cu cat muncesti mai putin si mai prost cu atat esti mai recompensat. Mai mult decat atat, putem spune ca daca am bea mai putina bere am putea sa ne comparam intrucatva cu economia germana. Desigur, este o gluma, dar nefericitul exemplu ne-ar putea duce la o astfel de concluzie.

Sa trecem insa peste cliseul grosier si jgnitor al romanului lenes, incompetent si betiv pe care domnul Basescu l-a folosit pentru caracterizarea cetatenilor tarii careia ii este totusi presedinte de o buna bucata de timp.

Cu cine si cum ar trebui sa ne comparam

Comparabilitatile internationale au devenit o "moda" a statisticii inca din a doua jumatate a secolului trecut dar nu intotdeauna sunt convingatoare si nici pe deplin corecte din punctul de vedere al metodei de analiza si interpretare.

Voi da un exemplu dintr-o lucrare celebra a laureatului Nobel, Jan Tinbergen:
"The Dinamics of Business Cycles (1974)". Se spun urmatoarele: "Din punct de vedere statistic, Italia si Statele Unite ale Americii au acelasi numar de autovehicule la o mie de locuitori, dar in realitate, diferenta este enorma. In timp ce italienii se inghesuie cu mama si soacra intr-un Fiat 500, americanii se lafaiesc in adevarate transatlantice pe patru roti, cu telefon si frigider".

Comparabilitatea se face in cea mai mare parte a cazurilor pe palierul indicatorilor cantitativi si foarte rar pe cel al indicatorilor calitativi. Un kilogram de carne pe cap de locuitor nu asigura comparabilitate daca intr-un caz aceasta este proaspata si in alt caz este congelata.

PIB-ul pe cap de locuitor nu spune foarte mult daca nu se arata si felul cum este distribuit acesta pe categorii socio-profesionale, grupe de varsta sau persoane defavorizate. Numarul de publicatii la zece mii de locuitori nu asigura comparabilitatea daca nu se completeaza cu procentul diferitelor categorii de publicatii in cifra totala. Raportul dintre tabloide si beletristica poate revela enorme decalaje de cultura si civilizatie chiar daca, per total, egalitatea este asigurata.

Din ce in ce mai desele comparatii care se fac intre Romania si alte tari sufera in majoritatea cazurilor din aceleasi motive. Nu intotdeauna inferioritatile statistice ale Romaniei sunt valabile si in economia reala sau in sistemul romanesc de relationare. De exemplu, statistic, Romania este pe aproape ultimul loc in Europa din punctul de vedere al gradului de includere a gospodariilor taranesti in relatiile de piata, dar tocami aceasta situatie determina mentinerea calitatilor naturale ale produselor acestor gospodarii pe primele locuri in UE.

Discutia poate fi mult mai extinsa si poate trece de la abordari tehnico-statistice la cele sociologice, etnologice, culturale si chiar filozifice. Important, cred eu, este ca atunci cand facem comparatii sa incercam sa intelegem ca muncitorul roman al domnului Basescu nu va ajunge niciodata muncitor german, pentru ca profilul lui de homo economicus este total diferit prin traditie, cultura, religie si locatie. Asta nu inseamna insa ca nu poate deveni la fel de performant si de eficient ca cel german chiar daca va bea doua beri in loc de una. Exista insa o problema pe care nici chiar presedintele tarii se pare ca nu o ia in serios: motivarea.

Decalajul nu consta in numarul de beri ci in modalitatea de motivare

Este un truism faptul ca principalul mijloc de motivare a cantitatii si calitatii muncii il reprezinta venitul, fie el profit sau salariu.

Ar fi insa o naivitate si o greseala decizionala daca s-ar crede ca in Romania de azi doar o motivare materiala mai consistenta ar putea duce la schimbarea atitudinii fata de munca. Chiar daca, muncitorul domnului Basescu ar avea zece beri in loc de una, tot nu s-ar schimba mare lucru.

Cred ca muncitorul roman (in sens larg) are nevoie de o motivare prin schimbarea atitudii Statului fata de el. Are nevoie de recunoasterea importantei sale ca unic creator de valoare adaugata, ca unic purtator al inteligentei tehnice, ca unic reprezentant al culturii si al perenitatii neamului. Intr-un cuvant, statul roman ar trebui sa-l trateze cu respect in calitate de creator si de cetatean, ca sustinator al intregului sistem institutional national.

In realitate, statul roman trateaza sustinatorii sai cu un dispret manifestat prin reducerea rolului acestora doar la cel de contribuabil.

Motivarea atitudionala ar putea fi completata cu o mai evidenta preocupare pentru eliminarea marilor inegalitati create de clientela politica, prin respectarea vointei populare exprimate prin alegeri sau referendum, prin dovada transparenta de utilizare onesta si eficienta a banului public.

Nu stiu cate beri beau muncitorii romani din Germania dar cadrul de motivare si de respect pe care aceasta tara l-a creat muncii, ii face sa fie egali sau chiar mai buni decat nemtii, desi tot romani au ramas.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 1356 ori