Disputa de la Bruxelles va afecta fondurile structurale pentru Romania

Liderii europeni nu vad decat o singura cale de iesire din actuala criza.O luminita la capatul tunelului se intrezareste, totusi, dupa ce Jean-Claude Juncker, premier al Luxemburgului si actual presedintele al Consiliului, a expus o solutie de compromis: "clauza rabatului" de care beneficiaza Marea Britanie va fi pastrata, iar subventiile agricole vor fi reduse. Aceasta stare de fapt s-ar mentine pana in 2013, cand se va incerca, in paralel, desfiintarea clauzei si micsorarea subventiilor directe.
Londra tine cu dintii de clauza obtinuta de fostul premier Margaret Thatcher in 1984, care permite intoarcerea la bugetul national a doua treimi din diferenta dintre suma platita anual bugetului comunitar si suma primita ca finantari europene. Media anuala a acestei sume a fost de 4,5 miliarde de euro, in 2004 a fost de 5,2 miliarde, iar tendinta este crescatoare. In schimb, Franta, ca fiind cel mai mare beneficiar al subventiilor agricole, isi doreste o inghetare a sistemului din acest punct de vedere.

In cazul micsorarii sumelor pentru politica agricola comuna, si Romania va avea de suferit, in conditiile in care suma promisa in proiectul de buget publicat anul trecut este de 8 miliarde de euro pentru cei sapte ani. Franta, alaturi de Irlanda, ar fi vrut ca sumele pentru Romania si Bulgaria sa fie specificate intr-un acord separat, insa Comisia Europeana a propus includerea lor in bugetul comunitar. Aceste detalii creioneaza un mediu dificil de negociere, in care presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu au intrat ieri pentru prima data.

Ene Dinga, ministrul integrarii europene, a enuntat asteptarile Romaniei intr-un interviu acordat postului public de radio, din care prezentam un rezumat.

Este cazul sa avem emotii in ce priveste perspectivele financiare ale Romaniei?

Ene Dinga: Sigur ca, intr-o oarecare masura, noi avem unele emotii, in cazul in care, de exemplu, se vor rediscuta cele stabilite in acordul de la Bruxelles din 2002 privind plafonul cheltuielilor pe programul agricol comun. Amintesc ca, in acel acord pentru Romania si Bulgaria, erau alocate sume suplimentare fata de plafonul stabilit pentru cei 25. Exista unele state care doresc sa rediscute acest plafon, in sensul sa nu se stabileasca sume suplimentare pentru Romania si Bulgaria. Noi speram insa sa se mentina acel acord. De asemenea, speram ca propunerea Consiliului UE privind contributia la bugetul comunitar, de 1,06% din PIB al statelor membre, sa fie adoptata si sa nu se revina la procentul de 1%. Dar, in principiu, pentru 2007-2009, Romania nu ar trebui sa aiba emotii, deoarece alocarile de fonduri pe aceasta perioada sunt ferme si sunt stabilite deja in Tratatul de Aderare. Desigur ca, in cazul unei solutii radicale de reducere a contributiei statelor membre, este posibil sa fie afectate si aceste sume.

Intr-un interviu acordat duminica publicatiei germane "Bild", Benita Ferrero-Waldner, comisarul european pentru afaceri externe, a sugerat ca procesul de extindere sa fie incetinit, pentru a lasa timp cetatenilor UE sa respire. Ati simtit o atmosfera mai speciala la Luxemburg in timpul reuniunii pregatitoare? Ati avut unele semnale care sa mearga in directia celor solicitate de doamna Ferrero-Waldner?

Absolut nici unul. Pe data de 14, deci, dupa intalnirea din Consiliul de Afaceri Generale si Relatii Externe, a avut loc reuniunea Consiliului de Asociere UE-Romania si s-a discutat problematica progreselor pe care Romania le inregistreaza. Nu am sesizat nici o schimbare de atitudine sau de ton din partea oficialilor europeni. Au fost acolo si ministrul afacerilor externe luxemburghez, si comisarul pentru extindere al UE. Doua calificari privind procesul de pregatire a Romaniei pentru aderare au fost puse, totusi, in evidenta de oficialii europeni, si in special de domnul Olli Rehn. In perceptia Comisiei Europene, Romania trebuie sa puna un accent mai mare pe implementare - adica, dupa ce am elaborat legislatia, dupa ce am proiectat institutiile, ele trebuie sa dea si rezultate -, si o a doua calificare a fost folosirea cuvantului "accelerare". Comisia Europeana se asteapta la o viteza mai mare a reformelor care vizeaza indeplinirea angajamentelor asumate in procesul de aderare si la rezultate concrete generate de implementarea efectiva a reformelor pe care noi le intreprindem.

Gunter Verheugen, fostul comisar pentru extindere, a afirmat ca Romania si Bulgaria nu ar trebui sa plateasca pretul esuarii Tratatului Constitutional.

Asa cum stiti, nu exista nici o legatura politica si juridica intre Tratatul Constitutional si Tratatul de Aderare a Romaniei la UE. Doar doua argumente vreau sa aduc: in primul rand, Tratatul de la Nisa, care ramane in vigoare dupa respingerea Tratatului Constitutional, se refera la o constructie europeana cu 27 de tari, deci Romania si Bulgaria sunt cuprinse in acel tratat. Pe de alta parte, Tratatul de Aderare are doua variante aproape identice, deosebirea dintre ele fiind deosebirea dintre Tratatul Constitutional si Tratatul de la Nisa. Este vorba de protocolul de aderare, care ar fi intrat in vigoare daca Tratatul Constitutional ar fi fost ratificat pana la 1 ianuarie 2007, si de actul de aderare, care intra in vigoare in cazul in care Tratatul Constitutional nu intra in vigoare. Iata, deci, ca nici din punct de vedere juridic Romania nu are nici o problema in privinta aderarii.

Gardianul