Romania, insula de "liniste economica" a Europei: Autostrada Transilvania, gata in 2022?

In loc sa fie o tara de tranzit din care sa castige foarte mult, Romania ar putea deveni o insula de liniste econonica totala. "Daca intarziem 3-4 ani cu inceperea constructiei autostrazii Transilvania, putem vorbi de o autostrada Transilvania abia in jurul anului 2022. Pierdem toate trenurile, nu numai autostrazile", a declarat Stefan Szobotka, presedintele Comisiei pentru Parteneriate Public-Private PNL, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. 

Prima intrebare ar fi daca Autostrada Transilvania este sau nu un proiect util pentru dezvoltarea tarii. Ne trebuia aceasta autostrada sau nu? Sunt voci care au afirmat ca nu aveam nevoie de aceast proiect.

Autostrada Transilvania nu este doar un proiect binevenit si util, ci si un proiect de necesitate absoluta pentru devzoltarea Romaniei.

Autostrada Transilvania este prima parte din axa nord-sud a unei artere rutiere majore in Romania. Ea va contribui nu numai la dezvoltarea Transilvaniei propriu-zise, ci si a intregii Romanii.

Autostrada Transilvania este necesara si orice fel de intarziere in realizarea proiectului este un gest de iresponsabilitate si de risipa fata de sansele Romaniei de dezvoltare.

Sa incepem cu anul 2003, cand a fost semnat contractul pentru Autostrada Transilvania. Contractul a fost unul cu incredintare directa catre Bechtel... UE a strambat din nas fiindca banii au mers la americani. A fost o greseala strategica?

Toata lumea e de acord ca atribuirea contractului autostrazii Transilvania catre compania Bechtel nu a fost facuta transparent. Ar fi putut fi facuta mai bine.

Faptul ca Guvernul din acea perioada a refuzat sa faca o licitatie a fost deseori invocat ca pacatul originar al acestei autostrazi.

Sigur ca ar fi fost mult mai bine ca un proiect de anvergura acestuia sa fie segmentat si dat spre realizare mai multor companii, nu numai uneia singure.

Autostrada Transilvania este cel mai mare proiect de infrastructura rutiera din Europa si din lume.

Sigur ca acest pacat originar a creat o doza de antipatie pentru proiect, mai intai in cadrul UE si in randul  constructorilor europeni, care s-au vazut exclusi din start de la competitia pentru proiect. Pe de alta parte, a creat antipatie in randul cetatenilor Romaniei fata de un proiect de care ei au nevoie.

Statul a platit peste 1 miliard de euro pentru 52 de kilometri de autostrada, desi la semnarea contractului costul era de 2,2 miliarde de euro pentru 415 kilometri. Care este opinia Dvs, cum s-a ajuns ca un kilometru de autostrada sa coste atat de mult?

Cifra avansata initial, cea de 2,2 miliarde de euro, era o cifra scoasa din joben, nu corespundea unei realitati. Ceea ce foarte multa lume nu stie este ca aceasta cifra este rezultatul unei estimari al unui studiu de pre-fezabilitate facut pe mai putin de 10% din lungimea autostrazii.

S-a facut un studiu de pre-fezabilitate pe zona Brasov-Codlea, pe 40 de km, pe un teren foarte comod pentru constructie.

Acolo solul se sprijina pe stanca, nu exista pericolul de alunecari de teren, e o zona plata, de podis, unde costul autostrazii impartit la 420 de km ar fi rezultat 2,2 miliarde de euro.

In momentul in care pornesti la constructia celui mai mare proiect de infrastructura rutiera din Europa, nu poti sa avansezi cifre pe baza unui studiu de pre-fezabilitate sprijinit pe mai putin de 10% din distanta.

Cele 2,2 miliarde de euro au fost de la inceput un fals. Daca studiul s-ar fi facut pe toata lungimea autostrazii Transilvania, probabil ca cifra ar fi fost mult mai aproape de realitate.

Nu e normal sa platim 1 miliard de euro pe 50 de km de autostrada, sunt o sumedenie de vicii in legatura cu modul in care au fost estimate cantitatile, lucrarile, insa pretul pe care l-am platit este ceva mai aproape de realitate decat era cifra avansata in anul 2004.

De ce statul roman se arunca in proiecte care nu sunt bancabile, dupa cum spune chiar presedintele Traian Basescu?

Presedintele Traian Basescu nu crede ca exista vreo autostrada bancabila. Cel putin, noi nu l-am auzit pana acum vorbind despre necesitatea Romaniei de a avea autostrazi. Dansul prefera alte cai de transport.

Nu stiu daca nu e bancabila.

In momentul in care finantezi infrastructura rutiera majora nu te gandesti doar la profitul imediat sau la profitul pe care l-ai putea obtine din taxele de exploatare directa a unei autostrazi, ci, gandind economic, vezi dezvoltarea pe orizontala pe care o aduce o autostrada.

Toata lumea stie ca autostrazile nu doar transforma o regiune intr-una accesibila ci atrag dupa sine si trafic, creand dezvoltare.

Daca va uitati la studiul pe competitivitate pe care l-a facut Forumul Economic Mondial, o sa vedeti ca, in ceea ce priveste calitatea infrastructurii rutiere, Romania se afla pe locul 137 din 142 de tari monitorizate, adica la coada clasamentului mondial.

Infrastructura de transport face parte din acele componente ale unei analize ale competitivitatii care se grupeaza in zona minimala. Fara o infrastructura rutiera si de transport competitiva, tara noastra nu va iesi din izolarea si din retardul economic in care se afla.

In contractul Bechtel, ambii parteneri au vrut sa fure, spune Presedintele. Cum comentati? Nu e prima data cand mari firme de constructii de infrastructura au probleme din cauza mitei cerute, conform informatiilor din media.

Din cate stiu, din fericire, presedintele Traian Basescu a nuantat aceasta declaratie a sa. A spus deja ca a fost o declaratie nefericita. Intr-adevar, a fost una dintre declaratiile cele mai nefericite cu care a iesit in lume, pana acum.

Contractul cu Bechtel are un articol care prevede clar: daca exista vreo dovada ca undeva, cineva a furat sau ca Bechtel ar fi mituit pe cineva sau ar fi acceptat mita, contractul este nul.

Daca domnul Traian Basescu are vreo dovada ca ambii parteneri au incercat sa fure, atunci lucrurile sunt foarte simple.

Nu mai trebuie sa rupem acest contract cu riscul unor uriase despagubiri si al unor intarzieri majore ci el devine de la sine nul.

Dar cred ca presedintele Traian Basescu, asa cum ne-a obisnuit, a vorbit din nou foarte spectaculos, fara nici un fel de acoperire.

Ce se va intampla de acum inainte cu marile proiecte de infrastructura pe care vom dori sa le realizam? Am pierdut la capitolul imagine diplomatica?

Am pierdut la capitolul dezvoltare economica.

Cea mai mare pierdere a Romaniei este faptul ca boom-ul economic al anilor 2005-2008 ne-a prins fara infrastructura rutiera de care aveam nevoie si, in felul acesta, am irosit sansa catorva zeci de miliarde.

Noi pierdem cu fiecare zi in care nu avem minimul necesar pentru o tara europeana.

Infrastructura de transport rutier nu este una dintre cerintele avansate ale UE, ci este una din cerintele minimale de la un stat civilizat in secolul XXI.

Romania a reusit sa tranteasca de doua ori un parteneriat public-privat. Ma refer la autostrada Comarnic-Brasov, pe care a pregatit-o o data PSD-ul, a venit Partidul Democrat si a disparut. Apoi, a pregatit-o ministrul Ludovic Orban in timpul guvernarii Tariceanu, adica a PNL, dar a venit din nou domnul Berceanu si parteneriatul public-privat nu s-a mai realizat.

Faptul ca o firma de dimensiunea Colas a fost alungata ca de pe mosia mediavala a cuiva fara nici un fel de explicatie, iar acum a venit randul companiei Bechtel, care a realizat 17.000 de autostrada in intreaga lume, ridica intrebari despre predictibilitatea si stabilitatea noastra ca parteneri de afaceri.

Daca nu ne mobilizam sa fim un partner predictibil nu o sa reusim la infinit sa atragem investitori si constructori de prim rang, care pentru realizarea unui singur proiect mobilizeaza resurse de zeci de milioane de dolari si angreneaza sute de oameni intr-un proces care dureaza de la cateva luni de zile la peste un an.

Pierderea noastra de imagine este uriasa, insa mai importanta este pierderea economica care decurge din aceasta pierdere de imagine.

Este posibil ca foarte multe din companiile care sunt "patite" sa nu se intoarca atata vreme cat lucrurile in tara noastra nu dau semne de evolutie.

Banca Mondiala ar fi trebuit sa recomande Romaniei sa nu faca acest contract, dar "a tacut si acum vine sa dea oarecare lectii", spune presedintele. Cum vedeti iesirea din aceasta afacere Bechtel? Cum ar trebui continuat acest proiect?

Statul roman, prin presiunea pe care o exercita asupra companiei Bechtel, isi creeaza noi obligatii fara sa asigure vreun fel de rezultate.

Statul roman, in momentul de fata, este la mana acestei companii.

Bechtel are un contract care prevede niste penalitati, niste conditii in care acest contract poate fi rupt si care nu sunt deloc avantajoase pentru Romania.

Daca contractul este rupt unilateral de catre statul roman, despagubirile pot depasi 1 miliard de euro si nici un constructor nu se va putea atinge timp de 2-3 ani de traseul autostrazii Transilvania.

Pe acest traseu nu se vor putea face licitatii, deci trebuie sa mai adaugam inca un an.

Asadar, amanam realizarea axei nord-sud a Romaniei cu inca un deceniu. S-ar putea sa nu mai fie nevoie de ea.

Economia europeana, supusa unui stres urias din cauza concurentei globale, o sa-si gaseasca alte cai de transport.

S-ar putea ca Romania, care ar putea sa fie o tara de tranzit, tranzit din care din care sa castige foarte mult, sa devina o insula de liniste economica totala.

Investitiile care ar fi trebuit sa se indrepte spre Romania se vor indrepta spre Bulgaria, Croatia, Muntenegru, poate chiar Serbia, Polonia, Ucraina, iar Romania ar putea sa ramana o pata goala in aceasta zona economica.

Necesitatea construirii autostrazii Transilvania e prezenta de multa vreme, nu poate fi eludata.

Transilvania este cea mai populata zona a Romaniei, cea mai urbanizata si, alaturi de Bucuresti si Constanta, una din zonele preferate de investitori. Noi ne dam cu stangul in dreptul si ne sabotam propriile interese nerealizand aceasta autostrada.

In mod normal, ar trebui continuata negocierea cu compania Bechtel, fiindca o intarziere de 4 ani ar aduce niste pierderi incalculabile, nu numai prin eventualele despagubiri ci si prin intarzierea economica pe care o atrage dupa sine.

Daca intarziem 3-4 ani cu inceperea constructiei autostrazii Transilvania, putem vorbi de o autostrada Transilvania abia in jurul anului 2022. Pierdem toate trenurile, nu numai autostrazile.

Interviu realizat de Oana Dumitroiu