Romania si Bulgaria intra in Uniunea Europeana

Miercuri, 03 Ianuarie 2007, ora 07:52
982 citiri

Romania si Bulgaria au aderat la UE in ziua de Anul Nou, ajutand la eliminarea diviziunilor geografice ramase din perioada razboiului rece si extinzand spre est frontierele blocului care numara acum 27 de membri, pana la Marea Neagra.

Mii de oameni bucurosi s-au adunat duminica noaptea in principalele piete din capitalele nationale, Bucuresti si Sofia, imbratisandu-se si aclamand cand ceasul a batut miezul noptii. Steaguri ale UE fluturau deasupra capetelor si cerul a fost luminat de artificii.

La Bucuresti, presedintele Traian Basescu a spus ca intrarea in UE marcheaza sfarsitul unui lung si indelungat proces de 17 ani. "Am ajuns in Europa, bun-venit Europei", a spus el in aplauzele furtunoase ale multimii adunate in Piata Universitatii. "Este o sansa enorma pentru noile generatii".


In capitala bulgara Sofia, oamenii s-au adunat in Piata Battenberg. Artificiile au cuprins cerul, deasupra cladirii in care candva isi avea sediul Partidul comunist. "Suntem acasa!", suna un titlu al unui articol din ziarul bulgar Trud.

Romania si Bulgaria, actualmente cei mai saraci membri ai UE, spera ca integrarea le va ajuta sa-si sporeasca bogatia pe cap de locuitor, care este de o treime din media UE. Aderarea lor, care constituie al doilea val al largirii UE in Europa de est fosta comunista, va conferi totodata Uniunii o ancora de stabilitate politica si economica in regiunea inconjurata de vecini instabili.

Romania, cu o populatie de aproximativ 22 de milioane de locuitori, devine al saptelea membru ca marime din UE; are aproximativ jumatate din suprafata Poloniei si este de doua ori mai mare decat Ungaria si Republica Ceha. Bulgaria, cu o populatie de 7,7 milioane de locuitori, este mult mai mica.


Pentru Romania, care a suferit de pe urma uneia din cele mai brutale dictaturi din Europa de est in timpul lui Nicolae Ceausescu, inainte ca acesta sa fie rasturnat de la putere in 1989, atasarea la UE marcheaza o importanta rupere simbolica finala de un trecut dificil. Pentru Bulgaria, a carei istorie este marcata de conflicte cu Imperiul Otoman si ocupatia sovietica, integrarea in UE este deopotriva considerata o sursa de stabilitate economica si democratica.

Intrarea tarilor balcanice intervine intr-o perioada in care UE trece printr-o oboseala a largirii dupa extinderea blocului din mai 2004, de la 15 la 25 de tari.

O data cu ultimele suplimentari, UE ajunge la o populatie de aproape 489 de milioane de cetateni. Va lucra in 32 de limbi oficiale, de la bulgara la celta, in timp ce birocratia sa de la Bruxelles se va amplifica pentru a cuprinde 27 de comisari europeni.

Uniunea include totodata acum tari in care venitul pe cap de locuitor este sub 4.000 de euro anual. Aceasta i-a determinat pe unii membri, precum Franta, sa-si faca griji privind posibila impovarare excesiva, eventualul blocaj institutional si in cele din urma imposibilitatea gestionarii UE.


Ingrijorarea europeana privind forma viitoare a Uniunii a fost reflectata in respingerea proiectului constitutional al UE de catre francezi si olandezi, in cadrul referendumurilor din 2005. De atunci, pe cuprinsul blocului s-au inregistrat apeluri la incetinirea ritmului largirii.

O astfel de ambivalenta, potentata de anii de temeri privind imigratia si de performantele economice slabe ale Europei, s-a exprimat cel mai evident in opozitia fata de primirea Turciei musulmane. Dar a aruncat totodata o umbra si asupra primirii Romaniei si Bulgariei, care au fost criticate pentru coruptia ce persista din vremurile comuniste.

Tari europene in frunte cu Marea Britanie, cu sprijinul entuziast al SUA, au sustinut continuarea extinderii UE deoarece promisiunea integrarii a ajutat la accelerarea schimbarilor economice si politice din Europa, de la arestarea criminalilor de razboi in Croatia, la liberalizarea sectorului bancar al Turciei.


Abordarea prudenta a UE privind continuarea largirii este reflectata in conditiile cele mai grele impuse vreodata unor aderenti la Uniune, care au inclus crearea unei asa-numite optiuni nucleare, ce permitea Comisiei Europene sa intarzie aderarea Romaniei si a Bulgariei in cazul in care ele nu se ridicau la nivelul schimbarilor cerute pentru aderare.

Chiar si acum cand sunt in Uniune, cele doua tari vor fi supuse unor clauze de salvgardare fara precedent, menite a le impiedica deriva. Intre acestea se numara autoritatea Comisiei de a suspenda unele din drepturile aferente integrarii, precum generosul ajutor economic. Comisia a amenintat de asemenea sa suspende recunoasterea mandatelor de arestare si a hotararilor adoptate de instantele bulgare, in cazul in care aceasta tara nu-si amelioreaza reformele judiciare. Romania se asteapta sa primeasca o suma care se va ridica la nu mai putin de 1,7 miliarde de euro in al cincilea an de la intrare, in timp ce Bulgaria, care are o populatie mai mica, va fi indrituita la 661 de milioane de euro.

Intrarea celor doua tari are loc in timp ce UE se zbate sa faca fata temerilor ca migratia spre vest din cei mai saraci membri ai sai din est risca sa submineze standardele sociale ale blocului. La momentul precedentei largiri a UE, din mai 2004, Comisia Europeana a estimat ca numarul migrantilor din intregul bloc va totaliza intre 70.000 si 150.000 de persoane anual; practic insa, se estimeaza ca numai Marea Britanie a primit pana la 600.000 de migranti in ultimii trei ani.

Ca urmare, persoanele in cautare de locuri de munca din Romania si Bulgaria se vor confrunta probabil cu restrictii ferme in restul Uniunii. Marea Britanie, Suedia si Irlanda, care si-au deschis portile nou-venitilor din 2004, au semnalat deja ca sunt mai putin inclinate a face acelasi lucru acum. Romanii si bulgarii s-ar putea confrunta totodata cu obstacole pe pietele muncii din Ungaria, Slovacia si Republica Ceha, care se confrunta chiar ele cu restrictii din partea tarilor situate mai spre vest.


La o recenta intrunire la varf de la Bruxelles, liderii UE si-au inasprit tonul la adresa largirii dar nu au ajuns pana la a impune noi obstacole in calea extinderii. Ei si-au reafirmat sprijinul pentru integrarea in cele din urma a Turciei si a statelor din Balcanii de vest: Albania, Bosnia, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia. Dar au insistat ca largirea nu poate continua daca UE nu-si va schimba institutiile demodate, inclusiv sistemul decizional in cadrul caruia dreptul de veto national ramane o practica larg raspandita.

Romania si Bulgaria, ambele sustinatoare cu economii liberale ale SUA si totodata membre NATO, vor ajunge probabil in tabara tarilor din UE cu inclinatii impotriva protectionismului de stat. Analistii prognozeaza ca ele vor fi mai putin susceptibile la dezbinare decat tarile de curand intrate precum Polonia, deoarece vor fi dornice sa-si dovedeasca acreditarile europene in fata noilor lor parteneri, dintre care unii au fost tematori sa le permita aderarea.

Sursa: Rador