The Economist: Traian Basescu ar putea adopta modelul Putin

Presedintele Traian Basescu, a carui imagine a fost afectata de scandaluri, in parte politizate, ar putea reveni in "stil Putin", ca prim-ministru, dupa expirarea mandatului prezidential, in 2014, comenteaza The Economist, in editia online de joi, potrivit Mediafax.

"Scandalurile, in parte politizate, au afectat imaginea fostului capitan de nava, desi el ar mai putea reveni, in stil Putin, ca prim-ministru dupa expirarea mandatului sau, in 2014", afirma revista.

Intr-un articol publicat cu supratitlul "Romania dezamagitoare", The Economist trece in revista problemele economice si de infrastructura cu care se confrunta Romania, afirmand ca, "pe hartie, programul de reforma (al guvernului) pare impresionant, daca nu ar fi fost intarziat".

"Dar multi se indoiesc ca acesta poate vindeca bolile perene ale coruptiei, birocratiei si serviciilor publice de slaba calitate", adauga revista, reamintind ca Guvernul este o coalitie nepopulara formata din PDL, "partidul presedintelui fermecator, dar dificil" Traian Basescu, si o alianta a minoritatii maghiare.

"Nici chiar criticii nu-l acuza de populism ieftin", apreciaza The Economist.

"Marile cazuri de coruptie avanseaza incet, ca si unele reforme judiciare, cum sunt noile coduri penal si civil. Climatul de impunitate pentru cei bogati si puternici a disparut in mare parte.

Chiar si politicieni importanti risca sa ajunga la inchisoare daca dosarele lor ajung in cele din urma la tribunal", comenteaza revista, citandu-l pe ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, care afirma: "Coruptia este o afacere periculoasa in Romania acum".

Activistii anticoruptie se pregatesc pentru o noua campanie, "desi presa sarcastica si sumbra ii face pe multi sa simta ca astfel de eforturi nu au nici o sansa".

"Victoriile anterioare, cum a fost alegerea lui Basescu in «revolutia portocalie» din decembrie 2004, s-au dovedit efemere", adauga The Economist.

"Cei mai mari suporteri ai lui (Basescu) se afla acum in strainatate. Multi saluta imbunatatirea relatiilor cu Moldova (o provincie a Romaniei de dinainte de razboi, unde el a promovat emiterea de pasapoarte romanesti).

Atlanticist ferm, el este unul dintre putinii aliati care le-au mai ramas georgienilor, care se simt parasiti de majoritatea prietenilor vechi.

Ar putea vota pentru el acolo, indiferent ce ar face poporul sau", afirma revista. The Economist apreciaza ca problema cea mai urgenta a Romaniei o reprezinta economia, reamintind ca, dupa aderarea la UE, in 2007, Romania s-a bucurat de un boom de trei ani, cand cresterea anuala atingea 8 la suta.

"Acolo unde un guvern prudent ar fi franat, Romania a apasat acceleratia", iar prabusirea din 2009 a determinat tara sa ceara un imprumut de 20 de miliarde de euro de la FMI in 2009, insotit de conditii dure si reducerea cu 25 la suta a salariilor in sectorul public, concedierea a peste 100.000 de angajati si, in urma unei opozitiei Curtii Constitutionale fata de legea pensiilor, cresterea la 24 la suta a TVA.

The Economist afirma ca multi romani considera Banca Centrala drept cea mai solida institutie, aceasta reusind sa mentina leul relativ stabil si inflatia redusa si sa supravegheze sistemul financiar, dar neputand sa relanseze cresterea.

Cresterea exporturilor reprezinta un punct pozitiv, insa exporturile reprezinta numai o mica parte din economie, in timp ce constructiile se afla inca in dificultate, ca si investitiile si cheltuielile de consum.

"Ajutorul poate veni din cele 30 de miliarde de euro alocate de Uniunea Europeana pentru modernizarea Romaniei, cel mai mare si mai sarac dintre noii membri", afirma revista.

"Un exemplu de bune intentii, cu rezultate slabe vine de la Snagov, o manastire situata pe o insula unde se presupune ca a fost ingropat adevaratul Dracula, un print numit Vlad Tepes. Cu multa fanfara, autoritatile au construit un pod peste lac (...), in speranta ca vor atrage turisti", comenteaza The Economist.

"Noul ministru al Turismului, Elena Udrea (o blonda vivace si instarita), vrea ca (Tepes) sa devina personaj central" si ii conduce pe ambasadorii straini intr-un "tur Dracula" la castelele acestuia.

"Dar pentru vizitatorii mai umili, gasirea drumului nemarcat catre Snagov este dificila. Podul prost construit este ca un spin in ochi. Un calugar morocanos cere o taxa considerabila si ii numeste pe tiganii (romi) locali pleava", adauga revista.

The Economist afirma ca nici investitorii straini nu se inghesuie sa profite de solul fertil si peisajele frumoase ale Romaniei sau de forta de munca flexibila, ieftina si poliglota, iar serviciile sunt subdezvoltate.

"Investitorilor le place siguranta, nu stilul intunecat si brusc de luare a deciziilor care caracterizeaza politica romaneasca", afirma revista, adaugand ca investitorii se plang si de judecatorii ignoranti si incompetenti si dand drept exemplu Petrom, care incearca in zadar sa determine tribunalele sa ii identifice corect pe reclamanti, sa specifice valoarea daunelor in sentinte si sa unifice cazurile identice.