Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Gerhard Wageneder, proprietarul Hotelului Goldenerstern

Cum se face turism in Austria: Despre vacante off-season si reguli de neincalcat

Cum se face turism in Austria: Despre vacante off-season si reguli de neincalcat


Proprietarii de hoteluri din zonele schiabile ale Austriei au alt program pentru vacante. Isi planifica escapadele pentru aprilie sau noiembrie, cand fluxul de turisti scade, si cel mai adesea cauta destinatii insorite.

"Oricum fiecare vacanta este o sursa de inspiratie pentru noi. De acolo ne luam idei", explica Gerhard Wageneder, proprietarul Hotelului Goldenerstern din Abtenau.

Afacerea sa este o "mostenire", transmisa din tata in fiu. Si-a schimbat functionalitatea de-a lungul anilor si astazi este un hotel-fortareata, ce ascunde in spatele zidurilor o gradina si un foisor cu foc, ideal pentru "apres-ski".

"In hotelul nostru, intr-un an, vin cam 11.000 de turisti", explica managerul, care vorbeste despre sustinerea pe care o are orice antreprenor acolo din partea autoritatilor, despre legislatie in Austria, dar si despre sustinerea din partea comunitatii, neafectata inca de industria grea.

Problema despaduririlor in Austria suna altfel pe acele meleaguri, unde legile in acest sens s-au dezvoltat inca din secolul al XVII-lea.

Oricine poate sa-si faca o afacere acolo, nu e nimic dificil, dar odata ajuns acolo, trebuie sa respecti regulile cu precizie nemteasca, nu ai voie sa gresesti.

"Ca investitor roman, spre exemplu, daca vrei sa cumperi o ferma, o poti face. Dar esti obligat sa-ti pastrezi domeniul de activitate si sa dezvolti acea ferma. E o regula impusa de autoritati: esti obligat sa conduci ferma timp de zece ani", explica anterprenorul, intr-un interviu acordat Business24.

De cand ati inceput aceasta afacere?

Hotelul apartine familiei. Casa noastra dateaza din 1592. Inainte de Razboi a fost o macelarie, iar bunicul meu faceea "afaceri" cu vaci. Aducea vacile in oras si le vindea fermierilor.

De la 1900 a inceput sa se dezvolte pe partea de gastronomie, iar localnicii veneau aici duminica, dupa slujba. Nu era pe atunci un hotel, era doar un restaurant in care oamenii puteau sa se adune, sa bea ceva, sa manance, sa joace carti, sa socializeze...

Era doar bucataria inconjurata de mese. In cel de-Al Doilea Razboi Mondial, copiii veneau din locurile "periculoase" precum Berlin sau Hamburg, in localitati mici precum Abtenau. Aici nu era atat de periculos, aici puteau merge la scoala.

In casele mari veneau copiii, locuiau aici temporar. Asa a inceput turismul in zona, sporturile de iarna, pas cu pas.

Asadar sunteti dintr-o familie cu spirit antreprenorial...

Sigur, dupa cum spuneam, inaintea Razboiului, aici era o macelarie. Acum avem propria cofetarie intr-o locatie centrala, una din cele mai bune din oras.

Am construit si un foisor cu foc in mijloc. Foarte multi localnici nici macar nu au habar ca exista acest foisor. Restaurantul si hotelul sunt ca o fortareata in jurul acestei gradini. Esti, practic izolat, desi te afli in centrul localitatii.

Spuneti-ne cate ceva despre premiile pe care le-ati primit pentru preparatele dumneavoastra dulci

In ceea ce priveste cofetaria, suntem printre cei mai buni din landul Salzburg. Anul trecut am castigat doua premii locale. Suntem obisnuiti sa castigam. Cand nu luam premii, ceva nu e in regula.

Noi nu vrem sa intram cu produsele noastre in comert.

Cat ati investit in toata afacerea asta?

Nu a fost toata investitia dintr-o data, insa hotelul din spate l-am construit in 2005. Celalalt in 1971. Si ce vedeti aici (terenul n. red) am cumparat in urma cu doi ani de la un vecin.

Cati turisti va trec pragul?

In hotelul nostru, intr-un an, vin cam 11.000 de turisti. In martie si aprilie avem inchis si in mai incepem din nou activitatea.

Apoi lucrurile merg iarasi bine pana la mijlocul lui octombrie. La sfarsitul lui octombrie inchidem din nou, pana in noiembrie.

Acestea sunt perioadele in care nu avem foarte multi turisti. In rest, suntem mereu rezervati.

In decembrie parca intreaga localitate se trezeste din nou la viata, incep pregatirile pentru Advent (n.red - Craciun), avem o multime de festivaluri...

Ce faceti in acele zile libere?

Intr-adevar, ne planificam vacantele pentru aprilie sau noiembrie. Uneori facem excursii in marile orase, alteori cautam o destinatie insorita.

Oricum, fiecare vacanta este o sursa de inspiratie pentru noi. De acolo ne luam noi idei. Cand nu mergi in alte locuri, nu vezi decat ceea ce este in jurul tau.

Cat de greu sau usor este sa faci afaceri in Austria?

Majoritatea companiilor din Abtenau sunt afaceri de familie. Chiar si cele mai mari companii, precum producatorul de mobila din zona, este o afacere de familie.

Marele avantaj al localitatii Abtenau este faptul ca nu avem industrie grea. Natura este neatinsa, aerul este curat, apa curata, nu e zgomot.

Daca in orasele mari esti mereu pe fuga, ai mereu o intalnire, alergi dupa taxi, acesta este genul de orasel in care vii in vacante si iti inchizi de tot telefonul si te deconectezi.

In ceea ce priveste afacerile de aici, ele au o mare sustinere din partea Cluburilor in care se organizeaza localnicii. Exista clubul de muzica, clubul de sport, clubul pentru flori, un club pentru aproape orice. De la mic la mare, generatii intregi isi petrec timp impreuna.

Oamenilor de aici le place sa munceasca intens si sa detina controlul afacerilor lor. Ei muncesc pentru a avea o casa, nu un apartament.

Inteleg ca, in principiu, afacerile de aici sunt afaceri de familie. Asadar banii se "ruleaza" in interiorul localitatii. Nu credeti ca v-ar prinde bine o infuzie de capital din partea unui investitor strain?

Eu cred foarte mult in aceste afaceri locale, fie ca este vorba de productia de branzeturi sau despre turism. Noi muncim impreuna, pentru noi: ne trimitem clienti unul altuia, facem recomandari.

Dupa cum am spus, faptul ca nu avem industrii grele aici este un mare avantaj. Avem cateva fabrici care vin aici pentru lemn, pentru vanat, dar ne respecta ritmul si traditiile.

Ne place sa ne modernizam, dar nu vrem sa pierdem ce ne apartine.

Desigur, vrem sa atragem bani in comunitate, dar nu ne dorim alti proprietari pe taramurile noastre.

In ceea ce priveste legile, nu e tocmai usor sa cumperi o ferma aici. Legile sunt destul de stricte. Poti, desigur, dar trebuie sa indeplinesti anumite criterii.

Ca investitor roman, spre exemplu, daca vrei sa cumperi o ferma, o poti face. Dar esti obligat sa-ti pastrezi domeniul de activitate si sa dezvolti acea ferma. E o regula impusa de autoritati: esti obligat sa conduci ferma timp de zece ani.

Va confruntati si voi cu problema despaduririi masive?

Si aici se taie copaci, insa de cate ori se taie un copac, se planteaza unul inapoi.

Daca vrei sa tai mai mult de jumatate de hectar ai nevoie de aprobarea autoritatilor. Iar aceasta regula se respecta, in caz contrar vei plati scump.

Se analizeaza totul, de la vant, la avalanse, si daca exista vreun oarecare pericol, nu vei primi aprobarea de a taia mai mult de jumatate de hectar.

E valabil si la vanatoare: ti se spune ce poti sa impusti si in ce limita.

Legea este veche, din secolul XVII, de cand Salzburg era teritoriu independent de Austria. Arhiepiscopii din Salzburg s-au imbogatit din sare. Obtineau sare pompand apa in munti, apa care iesea la suprafata cu tot cu sarea de pe roca. Apoi se fierbea apa sarata care se evapora si asa obtineau sarea.

Desigur, pentru a fierbe apa aveau nevoie de foarte mult lemn. Asa au ajuns sa aiba probleme cu avalanse, inundatii, alunecari de teren.

Pentru a impiedica toate aceste nenorociri au ales sa stabileasca o lege care sa protejeze muntele. Astfel s-a nascut prima lege de protectie a mediului. Aceasta lege a fost folosita apoi si de habsburgi, de bavarezi, de francezi.

Lemnul face parte si din istoria Abtenau. Practic, Abtenau a fost o intelegere intre arhiepiscopii din Salzburg si o manastire veche din Salzburg, manastirea benedictina St. Peter.

Arhiepiscopii aveau nevoie de foarte mult lemn, iar valea Lammertal (in care se afla si Abtenau - n. red) era putin dezvoltata atunci. Arhiepiscopii au facut acest "cadou" cu porunca de a-l face sa functioneze. Asadar, aici a fost dezvoltata o comunitate care platea taxe in branza si unt, iar pentru a favoriza aceasta dezvoltare, a fost nevoie sa se taie foarte mult lemn.

Iata cum au avut doua beneficii cu o singura miscare extrem de inteligenta.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3924 ori