Orasul modern Helsinki este un amestec arhitectural fascinant, influentat pe de o parte de stilul caracteristic Saint Petersburgului iar pe de alta parte cu elemente specifice unei suburbii futuristice. Ca oras capitala al Finlandei este totodata un centru cultural important.
Asezat pe malul Golfului Finic, orasul
Helsinki, a fost intemeiat in anul 1550 de regele Gustav I Wasa al Suediei.
Suveranul voia sa concureze in acest fel Revalul, (actualul Tallinn), aflat pe
celalalt mal al Golfului. Orasul era plasat la nord pe raul Waanta dar in 1640
e mutat in locul unde se afla si astazi pentru un acces mai usor la mare.
Inca de la inceputul secolului al XVII-lea,
rusii incearca in repetate randuri sa cucereasca Finlanda, aflata sub stapanire
suedeza si de aceea, in 1748, regele Gustav al III-lea ridica pe stancile de la
intrarea in port castelul Sveaborg, o adevarata fortareata care se pastreaza si
astazi si care, dupa 1919, cand tara si-a cucerit independenta s-a numit
Castelul Finlandez. Turnul Pulberariei si altele asemenea lui au fost
transformate in locuinte si restaurante.
In 1908 Finlanda este insa cucerita de rusi
iar casele de lemn ale orasului Helsinki sunt mistuite de flacari. Urbea este
reconstruita in stil neoclasic, lucrarile fiind conduse de arhitectul german
Carl Ludwig Engel, iar in 1812 tarul muta aici, de la Abo, capitala Marelui
Ducat al Finlandei. Treptat orasul infloreste si, in 1917, dupa proclamarea
independentei, devine capitala a tarii, cel mai important centru politic
economic si cultural.
Helsinki a fost fondat in 1550 de Regele
Gustav Vasa al Suediei, ca un punct de comer? care avea s? rivalizeze cu Talin
din nordul Estoniei. In 1809, Finlanda a fost anexat? la Rusia in urma unui
r?zboi, iar capitala Finlandei s-a mutat de la Turku la Helsinki (1812). ?arul
a sim?it c? Marele Ducat al Finlandei avea nevoie de o capital? de mari
propor?ii. Doi arhitecte?i, Johan Albrecht Ehrenstrom de origine finlandez? ?i
Carl Ludwig Engel din Germania, au primit sarcina de a reconstrui centrul
ora?ului in stilul imperiului, cum se vede ?i ast?zi imprejurul Catedralei
Evanghelico-Luterane, lucr?rile fiind incheiate in 1852.
Aspectul
orasului
Chiar daca orasul vechi iti da impresia unei citadele de piatra, aceasta nu
strica cu nimic armonia lui arhitecturala, deoarece are numeroase scuaruri,
parcuri, bulevarde si lacuri. Dupa incendiul din 1808, orasul a fost
reconstruit la mijlocul secolului trecut, dupa un plan la baza caruia a stat
principiul linear. Partea centrala a orasului formeaza Piata Senatului, in
jurul careia se inalta cladiri masive, ca Palatul Senatului, Universitatea,
Biblioteca universitara si biserica Sf. Nicolaie (construita intre anii
1830-1852). Un alt ansamblu urbanistic monumental il constituie Piata
Comertului, marginita de palatul presedintelui, cladirea Bancii Finlandei si
Ambasada Suediei. O realizare a arhitecturii moderne finlandeze este teatrul
orasenesc "Kaupunginteatteri", considerat cea mai frumoasa cladire de
teatru din Europa. Dincolo de zona centrala se intinde zona rezidentiala,
locuita de muncitori si de functionari.
Invatamant si cultura
Capitala finlandeza are o retea bogata de scoli de toate gradele. Helsinki este
cel mai mare centru universitar al tarii; aici se afla Universitatea din
Helsinki, fondata in 1640 de catre regina Christina a Suediei in orasul Turku
si transferata la Helsinki in 1828, Univesitatea Tehnica, intemeiata in 1908,
Colegiul de medicina veterinara, Academia de Arte si Academia Sibelius. La
Helsinki, care constituie principalul centru stiintific al tarii, isi au sediul
Academia Finlandei, Societatea de stiinte agricole a Finlandei, Societatea de
arheologie, Societatea de stiinte geologice si Societatea de geografie.
Numeroase muzee si galerii de arta completeaza aspectul cultural al acestui
oras (Muzeul national, fondat in 1906, Muzeul orasenesc, Galeriile noi de arta,
Muzeul istoric-etnografic).
Helsinki poate fi vizitat pe jos, cu barca
sau cu una din cele 300 de biciclete pe care autoritatile le pun la dispozitia
celor doritori contra unei garantii modice. Daca, pe strazile serpuitoare ale
orasului veti intalni denumiri cu sonoritate germana, ca Pornainen sau
Suomenlinna, care iti sugereaza ceva dragalas, eventual o acadea, mai sunt si
altele care te lasa pur si simplu perplex, ca de exemplu Nurmijrvi. Dar nu va
faceti probleme, caci pretutindeni in Finlanda va puteti face inteles cu
usurinta in engleza.
Zona zero a Capitalei este Piata Senatului, proiectata in
prima jumatate a secolului XIX de arhitectul german Carl Ludwig
Engel, „responsabil” pentru multe dintre cladirile faimoase ale
orasului. Patru constructii principale inconjoara piata: Catedrala Helsinki, Palatul Guvernamental,
cladirea principala a Universitatii Helsinki si Biblioteca Nationala.
De altfel, nu doar arhitectura, ci si celelalte forme ale artei au un loc
special in modul de viata finlandez. Muzeele si galeriile care prezinta lucrari
ale artistilor vizuali contemporani fac deliciul vizitatorilor. Pentru o
experienta unica, viziteaza Muzeul de Arta Contemporana
Kiasma, al carui scop declarat este spargerea barierelor artei.
Lucrari inovatoare se gasesc si la Muzeul Finlandez de
Fotografie, recent renovat. Cladirea acestuia e impartita in
trei sectiuni: una rezervata colectiilor permanente, o alta pentru expozitii
periodice si o a treia destinata tinerilor fotografi.
Pentru adrenalina si amuzament va sta la dispozitie Parcul de distractii Linnanmaki,
care are un montagnes russes din lemn,
vechi de o jumatate de secol. Echipamente de agrement sunt insa pentru toti
turistii, nu doar pentru cei viteji. Parcul e deschis doar in perioada
mai-septembrie. Tot de curaj tine si vizitarea reptilelor de la Tropicario, un alt obiectiv
turistic al capitalei. Doar un geam va va desparti de cei mai veninosi serpi de
pe glob sau de crocodili care isi asteapta nerabdatori masa. Aici se afla si
cea mai mare colectie de serpi gigantici
din nordul Europei!
Catedrala Uspenski este o catedrala
ortodoxa inchinata Adormirii Maicii Domnului. Legat de hramul acesteia este
legat si numele ce il poarta. Numele catedralei vine de la cuvantul rusesc
"uspenie", care inseamna "Adormirea". Uspenski este cea mai
mare catedrala din Biserica finlandeza a diocezei de Helsinki, si cea mai larga
biserica ortodoxa din Europa de Vest.
Catedrala Uspenski a fost construita intre
anii 1862 si 1868, dupa schitele si proiectul arhitectului rus Alexey
Gornostaev (1808-1862). Acesta nu si-a vazut proiectul devenit realitate
deoarece a murit inainte de finalizarea acestuia.
Catedrala este asezata pe un deal aflat in
peninsula Katajanokka, loc de unde se vede intregul oras. In spatele catedralei
se afla o placa comemorativa in cinstea tarului Alexandru al II-lea al Rusiei,
care a fost conducatorul Marelui Ducat al Finlandei in timpul ridicarii
acesteia - ridicarea catedralei.
Muzeul
de Art? al Ateneului, Kaivokatu 2, 00100 Helsinki. Deschis
mar?ea ?i vinerea intre 9 - 18, miercurea ?i joia intre 9 - 20, samb?ta ?i
duminica intre 11 - 17, lunea este inchis. Ateneul are cea mai mare colec?ie de
pictur? ?i sculptur? din Finlanda. Notabil? este colec?ia de lucr?ri apa?inand
marilor arti?ti finlandezi. Intrare 5,5/4 € ?i in timpul marilor expozi?ii
7,5/6,5 €. Intrare liber? pentru vizitatori sub 18 ani. Miercuri de la 17 la 20
intrarea liber?.
de Art? Contemporan?, Mannerheiminaukio 2, 00100
Helsinki. Deschis de miercuri pan? duminic? intre 10 - 20.30, joia intre 9 -
17, lunea este inchis. Situat in apropierea Ateneului, Kiasma este tot ceea ce
Ateneul nu este. Colec?iile includ in general lucr?ri ale arti?ilor
contemporani finlandezi ?i din ??rile vecine. In plus, exist? ?i expozi?ii
periodice. Cl?direa ins??i este o oper? de art?. Taxa de intrare 5,5/4 €,
grupuri (de cel pu?in 10 persoane) 4 € de persoan?. Intrarea liber? sub 18 ani.
Vinerea de la 17 la 20.30 intrarea liber?.
Viata de noapte e efervescenta in Helsinki, vara, desi termenul „noapte” nu e dintre
cele mai potrivite, pentru ca soarele sta ascuns doar timp de cateva ore pe zi,
in sudul Finlandei. Cluburile sunt pline cu turisti dornici sa invete de la
localnici pasii de dans specifici ritmurilor autohtone.
Finlandezii au si reputatia de a fi un
popor lipsit de umor si posac, reputatie care nu se stie cat este de meritata
si care poate fi pusa mai degraba pe seama lunilor grele si intunecate de
iarna, cand localnicii isi gasesc alinarea intr-un tango finlandez, mai mult
depresiv decat pasional, cum e cel argentinian.
Dar finlandezii mai au o metoda de a se relaxa, care presupune o confruntare cu
realitatea (cruda), pentru ca, in sezonul rece, sauna finlandeza, caci despre
ea este vorba, include, dupa portia de asudat, o cufundare intr-o copca sapata
in gheata. Invitatia de a participa la o sauna in comun face parte din traditia
finlandeza. Nicio problema daca v-ati uitat costumul de baie acasa, gazdele vor
fi mai socate la vederea unui slip decat fata cu... nuditatea, iar daca va
temeti de copca, e un motiv in plus sa preferati o sauna in timpul verii.
Curiozitate
Autoritatile municipale din capitala
Finlandei au instalat pe strazile orasului pubele vorbitoare. Cand cineva le
deschide pentru a arunca gunoiul, pubelele spun "Multumesc", folosind
vocea unei personalitati bine cunoscute. "Ideea este geniala si
amuzanta", considera Elina Nummi, cea care raspunde de implementarea
acestui proiect la Helsinki.
In cautarea de noi idei prin care sa-i determine pe oameni sa nu mai arunce
gunoaiele pe strada, edilii finlandezi cred ca pubela vorbitoare ii va amuza pe
concetateni si mai degraba vor utiliza pubelele, in speranta de a gasi una
"politicoasa", decat sa arunce gunoaiele pe jos.
Un articol de Ionut M. Oprea.