Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Turismul pe liniile de cale ferata inguste, o oportunitate ratata din lipsa de bani

Turismul pe liniile de cale ferata inguste, o oportunitate ratata din lipsa de bani
Din 2.000 de kilometri de cale ferata, care strabat cele mai pitoresti zone turistice montane ale Romaniei, doar 100 mai sunt utilizati.Cea mai trista poveste din industria romaneasca a ospitalitatii este traita de vestitele mocanite de la munte. Trenuletele fac, acum, obiectul unor tranzactii cu fier vechi.


Cateva zeci de vagoane si locomotive destinate transportului pe liniile cu ecartament mic au fost scoase recent la vanzare, insa licitatia - adjudecata de o companie specializata in reciclarea fierului vechi - a fost anulata. Acesta putea fi deznodamantul uneia dintre cele mai tragice istorii pe care o traverseaza infrastructura feroviara romaneasca si, odata cu ea, turismul montan cu trenulete tip mocanita.



Si liniile industriale au potential turistic



Potentialul turistic al zonelor montane in care au fost amplasate, acum mai bine de 100 de ani, liniile ferate inguste, este urias, dar la fel de mare este - cel putin la nivelul autoritatilor centrale - si nepasarea fata de aceasta oportunitate.



Ca dovada, statul a preferat sa scoata la vanzare, la pret de fier vechi, locomotivele si vagoanele cu care ar putea fi transportati turisti prin locuri de o rara frumusete: Bucovina, Maramures, Muntii Apuseni, Sibiu, Covasna - ca sa amintim doar cateva. In acelasi timp, liniile nu sunt nici reabilitate, din lipsa de fonduri, dar nici inchiriate particularilor care ar sti ce e de facut.



De partea cealalta a "baricadei" se afla cativa (foarte putini) sustinatori ai turismului cu trenuletul, operatori privati care, insa, pe langa lipsa fondurilor, mai sunt nevoiti sa se lupte si cu oprelistile impuse de autoritati.



Fonduri UE sunt, dar cine sa le acceseze?



Din cauza incertitudinilor privind regimul proprietatii asupra liniilor de cale ferata ingusta, operatorii care ar dori sa-si dezvolte afacerile in acest sector nu pot accesa fonduri nerambursabile.



Si programe europene de finantare ar fi destule, daca ne gandim fie si numai la cele destinate infrastructurii locale din mediul rural sau pentru infrastructura de turism. Astfel ca, ratand inclusiv sansa finantarilor nerambursabile, liniile raman in paragina, napadite de rugina si buruieni, prada hotilor de fiare vechi.



In anul 1989, in Romania existau aproximativ 2.000 de kilometri de linii ferate inguste practicabile. Acum, doar 100 de kilometri mai sunt parcursi de mocanite.



Per total, sunt 13 tronsoane in diverse stadii de degradare sau, dimpotriva, de reabilitare. Conducerea Societatii de Administrare a Activelor Feroviare (SAAF) ne-a comunicat ca in patrimoniul sau sunt sase astfel de tronsoane: Sibiu-Agnita (57,5 km), Turda-Abrud (93,6 km), Targu Mures-Sovata (75,4 km), Targu Mures-Lechinta (90,2 km), Band-Mihaesu de Campie (29,6 km) si Cornatel-Vurpar (12 km).



"La aceasta data nu sunt operatori feroviari care sa desfasoare activitati de transport pe aceste linii. Dupa reabilitare, liniile pot fi utilizate pentru activitati turistice, transport marfa si calatori. Viteza maxima de circulatie pe liniile inguste este in jurul a 40 km/h", au precizat, pentru "Adevarul", reprezentantii SAAF.



Castigul poate veni din transportul mixt



Pe langa liniile amintite mai sus, mai sunt cateva industriale si forestiere. Dintre acestea le amintim pe cele existente in Covasna, Moldovita, Brad-Criscior, Hunedoara, Govora, Fieni si Petrila. Cat poate fi de placuta calatoria intr-un vagonet-terasa printr-o padure sau admirand peisaje montane inegalabile?



Atat de placuta, incat turistii straini nu se uita la bani, platesc mii de euro fara sa clipeasca, atunci cand cer sa li se organizeze un sejur cu acest serviciu. Si singura reclamatie din partea lor, dupa calatorie, este ca drumul a fost prea scurt!



Insa, pentru operator, afacerea pe liniile inguste se sustine nu atat datorita turistilor, cat prin transportul de marfa, de cele mai multe ori bustenii taiati din munte. De aceea, majoritatea trenuletelor sunt mixte, au vagoane si de marfa, si de personal.



"Tramvaiul galben" are sanse sa revina



La inceputul acestui an, Consiliul Judetean Brasov a facut demersuri pe langa Ministerul Transporturilor pentru a reinnoda traditia celebrului "tramvai galben" care circulase odinioara intre Bran si Rasnov. "In scurt timp vor demara lucrarile pentru realizarea unui tronson de cale ferata pe ecartament ingust intre Rasnov si Bran. Mocanita care va circula pe aceasta linie va fi destinata cu precadere turistilor", afirmau, la vremea aceea, reprezentantii Consiliului Judetean.



Ei au stabilit ca primul tronson al liniei, cu o lungime de 2 km, va lega Rasnovul si cartierul Romacril. In urmatoarea etapa, aceasta cale ferata de interes turistic va avea maximum 13 kilometri. Ideea a pornit de la povestea "tramvaiului galben", care a circulat timp de 68 de ani pe traseul Bartolomeu-Satulung, inaugurata la 7 martie 1892. Pe atunci, acel tren circula numai ziua, cu 10 km/h in oras si cu 20 km/h in afara, iar in zilele de targ - numai dupa ora 15.00.



Castelul Corvinestilor a ramas fara mocanita



In orasul Hunedoara mai exista inca linia ingusta in lungime de trei kilometri din apropierea Castelului Corvinestilor. Avand in vedere cati vizitatori are zilnic acest sit istoric, putem spune ca potentialul turistic al liniei de la castel este mai mult decat evident. Investitorii, insa, intarzie sa apara...

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2976 ori