Bratislava: Renascuta din Cenusa Comunismului

Vineri, 19 Septembrie 2008, ora 00:37
9910 citiri
Bratislava: Renascuta din Cenusa Comunismului

Candva una dintre cele mai s?race ??ri din Europa Central?, Slovacia s-a transformat in ultimii ani intr-o destina?ie turistic? tot mai c?utat?, mizand in special pe renasterea capitalei sale, Bratislava, un orasel mic, fermecator si cosmopolit.

O istorie destul de zbuciumat?, ce a inclus

apartenen?a la diferite formule mai mult sau mai pu?in federale, a adus

Slovacia, la inceputul anilor ’90, intr-o situa?ie destul de asem?n?toare cu a

Romaniei. La acea vreme, considerente politice si economice au condus la

separarea acestui stat de jum?tatea mai puternic? a Cehoslovaciei, astfel c?

putem spune c? Slovacia si-a inceput atunci o nou? via??. Turismul a trecut

prin aceleasi etape ca economia acestei na?iuni, iar eforturile de a dep?si

nivelul sc?zut de dezvoltare se v?d ast?zi mai ales in Bratislava.

 

Investi?iile masive si cele dou? atuuri

majore, prezen?a Dun?rii si apropierea de Viena, au fost speculate inteligent:

centrul istoric, candva ponosit si uitat de vreme (precum Lipscanii din

Bucuresti), str?luceste la fiecare pas, cl?dirile vechi rec?p?tandu-si farmecul

de alt?dat?, in timp ce str?zile pietonale si pia?etele ce abund? de terase,

cafenele si restaurante sunt pline de via?? la orele serii, asemenea oric?rei

capitale europene.

 

Numele orasului

 

Primul document in care se face referire la

Bratislava (ca Brezalauspurc) este „Analele de la Salzburg”, in care sunt

descrise B?t?liile de la Bratislava, intre bavarezi ?i unguri, duse in afara

zidurilor Castelului Bratislava, in 907. Castelul ?i-a primit probabil numele

de la Predslav, al treilea fiu al regelui Svatopluk I, sau poate de la nobilul

local Braslav. Acest nume vechi reapare sub forma Braslava sau Preslava, pe

monezi emise de regele ?tefan I al Ungariei, datand din jurul anului 1000. Mai

tarziu in Evul Mediu, a ajuns la forma final? a numelui in german?, Pressburg,

numele in slovac?, Presporok, derivand de acolo.

De?i Pressburg a fost numele oficial pan?

in 1919, locuitorii slovaci ai ora?ului il numeau adesea Presporok, ?i cei

ungari Pozsony (scris Posony inainte de secolul al XIX-lea). Numele ungar, inc?

folosit de unguri, este posibil s? fie derivat de la Bozan, conduc?tor din

secolul al XI-lea al Castelului Bratislava. Pe lang? aceste nume, in documente

din epoca Rena?terii ora?ul a fost numit Istropolis, „Ora?ul Dun?rii” in greaca

veche.

 

Numele actual, Bratislava, dateaz? din

1837, cand eruditul slavist Pavel Jozef Safarik a reconstruit o variant? a lui

(Bretislaw), din nume mai vechi, considerand c? erau derivate din numele

conduc?torului Boemiei Bretislav I. Numele a fost folosit ini?ial de c?tre

membrii mi?c?rii na?ionale slovace in 1844, ca Bratislav. Dup? primul r?zboi

mondial, unii reprezentan?i non-slovaci ai ora?ului au incercat s?-l

redenumeasc? „Wilson City”, in onoarea pre?edintelui american Woodrow Wilson, ?i

pentru a evita unirea lui cu Cehoslovacia. Propunerea a fost respins?, ?i

numele oficial al ora?ului a devenit Bratislava in martie 1919, dup? ce ora?ul

a ajuns s? fac? parte din Cehoslovacia.

 

Scurt Istoric

De aceea la inceputul secolului al XI-lea

regele Ungariei, Stefan I, ridica aici o fortareata de granita. De fapt acesta

este secolul din care dateaza prima atestare documentara a orasului. In 1030 se

bat monede cu inscriptia Breslava civitas (cetatea Bratislavei). Frumusetea

Bratislavei, pozitia sa geostrategica, o impune fata de alte orase-cetati ale

vremii, si in 1526, dupa batalia de la Mohacs, cand la 29 august armata ungara

condusa de Ludovic al II-lea a fost invinsa de armata otomana condusa de

Soliman Magnificul, regele Ungariei se retrage aici mutandu-si resedinta de la

Buda.

 

Intre 1541-1784 Bratislava este capitala

Regatului Ungar sub numele Poszony, in vremea Habsburgilor fiind denumita insa

Presburg. Pana in 1830 la catedrala St. Martin de aici erau incoronati regii

tarii si, dupa 1848, in timpul monarhiei austro-ungare orasul era condus de la

Budapesta. De la mijlocul secolului al XIX-lea devine cel mai important oras al

Slovaciei si in mod oficial capitala tarii dupa separarea Cehoslovaciei la 1

ianuarie 1993.

 

Ce vizitez?

 

Piata Mare, presarata de cafenele specifice

orasului, este si locul unde se inalta vechea primarie, construita in secolul

al XV-lea, transformata astazi in muzeu. Turnul acesteia ii da o maretie

deosebita cu toate ca fatada sa pare una obisnuita.

 

In apropriere se afla Palatul Apponyi care

gazduieste un muzeu al vitei de vie, Palatul Mirbach, construit in stil

roccoco, si Palatul Primatului, resedinta a conducatorului religios al

Ungariei. In acest palat exista o sala a oglinzilor, in care, la 26 decembrie

1805, a fost semnata pacea dupa batalia de la Austerlitz, pace care a redesenat

harta Europei

 

Castelul Bratislava (Hrad)

 

Una din structurile cele mai impresionante

ale ora?ului este Castelul Bratislava, pe un teren aflat la 85 m deasupra

nivelului Dun?rii. Situl dealului castelului a fost locuit inc? din perioada de

tranzi?ie intre Epoca de Piatr? ?i Epoca de Bronz, ?i a reprezentat acropolisul

unui ora? celtic, apoi a f?cut parte din Limesul roman, a fost o mare a?ezare

slav?, apoi un centru politic, militar ?i religios al Moraviei Mari. Un castel

de piatr? nu s-a construit pan? in secolul X, pe cand regiunea intra sub influen?a

Regatului Ungariei.

 

Castelul s-a transformat intr-o fort?rea??

gotic? anti-husit? in vremea lui Sigismund de Luxemburg, in 1430, devenind apoi

castel renascentist in 1562, ?i a fost reconstruit in 1649 in stilul baroc. In

timpul domniei Mariei Tereza, castelul a devenit un sediu regal prestigios. In

1811 castelul a fost distrus, r?manand in ruin? pan? in anii '1950, cand a fost

reconstruit in mare parte in stilul terezian.

 

In apropierea Castelului se afla Muzeul de

Ceasuri, unde poti vedea maiestria ceasornicarilor care s-au intrecut in a

realiza de la ceasuri miniaturale pana la imense orologii amplasate pe marile

biserici.

 

Vizavi de Hrad se afla Catedrala Sfantul

Martin, construita in stil gotic, unde ai ocazia sa admiri sculpturile

decorative ale artistului George Rafael Donner, ce dateaza din secolul al

XVIII-lea. Se spune ca aici au fost incoronati 11 regi si sapte regine, printre

care si Maria Theresa de Habsburg.

 

Aproape de catedrala se afla Monumentul

Holocaustului, ridicat in memoria evreilor ucisi in cel de-al Doilea Razboi

Mondial. In drum, te poti opri o clipa sa admiri Palatul Grassalkovich

construit in stil baroc, astazi resedinta a presedintelui slovac.

 

Daca ajungi in piata Primacialne, nu rata

Palatul Primatial. Este locul unde, in 1805, dupa batalia de la Austerlitz,

imparatul Napoleon I a semnat, impreuna cu imparatul Franz I al Austriei, pacea

de la Pressburg (denumirea germana a Bratislavei).

 

Amatorilor de vestigii istorice le

recomandam Castelul Devin, ce dateaza din epoca medievala. La poalele lui se

afla o rezervatie naturala de flora si fauna. Iar daca iubesti natura, atunci

poti sa te bucuri de ea in minunatele parcuri ale orasului sau la Gradina

Zoologica, unde poti admira, inca, leopardul de zapada.

 

Arta si Cultura

 

Bratislava este inima cultural? a

Slovaciei. Datorit? caracterului ei istoric multicultural, cultura local? a

fost influen?at? de grupuri etnice variate, inclusiv germani, slovaci, unguri

?i evrei. Bratislava dispune de numeroase teatre, muzee, galerii,

s?li de concert, cinematografe, cluburi de film, ?i institu?ii culturale

str?ine.

 

Bratislava este sediul Teatrului Na?ional

Slovac, g?zduit in dou? cl?diri. Primul este un teatru neorenascentist, situat

in Ora?ul Vechi, la sfar?itul Pie?ii Hviezdoslav. Noua cl?dire, deschis?

publicului in 2007, este situat? pe malul amenajat al raului. Teatrul cuprinde

trei ansamble : de oper?, de balet ?i de dram?. Teatre mai mici includ Teatrul

de P?pu?i din Bratislava, Teatrul Astorka Korzo '90, Teatrul Arena, Studioul

L+S ?i Teatrul Naiv din Radosina.

 

Muzica a inflorit in Bratislava secolului

al XVIII-lea, in strans? leg?tur? cu via?a muzical? vienez?. Mozart a vizitat

ora?ul pe cand avea ?ase ani. Printre al?i compozitori de seam? care au vizitat

ora?ul sunt Haydn, Liszt, Bartok ?i Beethoven, care a interpretat Missa

Solemnis pentru prima dat? in Bratislava.

 

Este de asemenea locul de na?tere al

compozitorului Johann Nepomuk Hummel. Bratislava g?zduie?te Orchestra

Filarmonic? Slovac?. Ora?ul g?zduie?te cateva festivale anuale, precum

Festivalul Muzical din Bratislava ?i Zilele de Jazz din Bratislava. Festivalul

Wilsonic, organizat anual din 2000, aduce in ora? zeci de performeri muzicali.

In timpul verii, diferite evenimente muzicale au loc in cadrul Verii Culturale

Bratislava. In afar? de festivalurile de muzic?, este posibil? ascultarea de

muzic? variind de la cea underground la vedete pop bine cunoscute.

 

Bucatarie traditionala

 

Daca ai petrecut o zi frumoasa in calatoria

ta prin capitala slovaca, daca te-ai bucurat de o plimbare cu barca pe apa

linistita a fluviului, iar privirea ti-a fost incantata de peisaj, ar fi pacat

sa nu te bucuri de specialitatile culinare slovace, bazate in general pe carne

de peste. Le poti gusta la terasele de pe malul Dunarii, in acordurile muzicii

populare, sau la numeroasele restaurante pe care le gasesti mai ales in partea

veche a orasului. Neaparat sa gusti „halaszlei”, o minunata supa de peste!

 

Un articol de Ionut M Oprea

Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...