Candva una dintre cele mai s?race ??ri din Europa Central?, Slovacia s-a transformat in ultimii ani intr-o destina?ie turistic? tot mai c?utat?, mizand in special pe renasterea capitalei sale, Bratislava, un orasel mic, fermecator si cosmopolit.
O istorie destul de zbuciumat?, ce a inclus
apartenen?a la diferite formule mai mult sau mai pu?in federale, a adus
Slovacia, la inceputul anilor ’90, intr-o situa?ie destul de asem?n?toare cu a
Romaniei. La acea vreme, considerente politice si economice au condus la
separarea acestui stat de jum?tatea mai puternic? a Cehoslovaciei, astfel c?
putem spune c? Slovacia si-a inceput atunci o nou? via??. Turismul a trecut
prin aceleasi etape ca economia acestei na?iuni, iar eforturile de a dep?si
nivelul sc?zut de dezvoltare se v?d ast?zi mai ales in Bratislava.
Investi?iile masive si cele dou? atuuri
majore, prezen?a Dun?rii si apropierea de Viena, au fost speculate inteligent:
centrul istoric, candva ponosit si uitat de vreme (precum Lipscanii din
Bucuresti), str?luceste la fiecare pas, cl?dirile vechi rec?p?tandu-si farmecul
de alt?dat?, in timp ce str?zile pietonale si pia?etele ce abund? de terase,
cafenele si restaurante sunt pline de via?? la orele serii, asemenea oric?rei
capitale europene.
Numele orasului
Primul document in care se face referire la
Bratislava (ca Brezalauspurc) este „Analele de la Salzburg”, in care sunt
descrise B?t?liile de la Bratislava, intre bavarezi ?i unguri, duse in afara
zidurilor Castelului Bratislava, in 907. Castelul ?i-a primit probabil numele
de la Predslav, al treilea fiu al regelui Svatopluk I, sau poate de la nobilul
local Braslav. Acest nume vechi reapare sub forma Braslava sau Preslava, pe
monezi emise de regele ?tefan I al Ungariei, datand din jurul anului 1000. Mai
tarziu in Evul Mediu, a ajuns la forma final? a numelui in german?, Pressburg,
numele in slovac?, Presporok, derivand de acolo.
De?i Pressburg a fost numele oficial pan?
in 1919, locuitorii slovaci ai ora?ului il numeau adesea Presporok, ?i cei
ungari Pozsony (scris Posony inainte de secolul al XIX-lea). Numele ungar, inc?
folosit de unguri, este posibil s? fie derivat de la Bozan, conduc?tor din
secolul al XI-lea al Castelului Bratislava. Pe lang? aceste nume, in documente
din epoca Rena?terii ora?ul a fost numit Istropolis, „Ora?ul Dun?rii” in greaca
veche.
Numele actual, Bratislava, dateaz? din
1837, cand eruditul slavist Pavel Jozef Safarik a reconstruit o variant? a lui
(Bretislaw), din nume mai vechi, considerand c? erau derivate din numele
conduc?torului Boemiei Bretislav I. Numele a fost folosit ini?ial de c?tre
membrii mi?c?rii na?ionale slovace in 1844, ca Bratislav. Dup? primul r?zboi
mondial, unii reprezentan?i non-slovaci ai ora?ului au incercat s?-l
redenumeasc? „Wilson City”, in onoarea pre?edintelui american Woodrow Wilson, ?i
pentru a evita unirea lui cu Cehoslovacia. Propunerea a fost respins?, ?i
numele oficial al ora?ului a devenit Bratislava in martie 1919, dup? ce ora?ul
a ajuns s? fac? parte din Cehoslovacia.
Scurt Istoric
De aceea la inceputul secolului al XI-lea
regele Ungariei, Stefan I, ridica aici o fortareata de granita. De fapt acesta
este secolul din care dateaza prima atestare documentara a orasului. In 1030 se
bat monede cu inscriptia Breslava civitas (cetatea Bratislavei). Frumusetea
Bratislavei, pozitia sa geostrategica, o impune fata de alte orase-cetati ale
vremii, si in 1526, dupa batalia de la Mohacs, cand la 29 august armata ungara
condusa de Ludovic al II-lea a fost invinsa de armata otomana condusa de
Soliman Magnificul, regele Ungariei se retrage aici mutandu-si resedinta de la
Buda.
Intre 1541-1784 Bratislava este capitala
Regatului Ungar sub numele Poszony, in vremea Habsburgilor fiind denumita insa
Presburg. Pana in 1830 la catedrala St. Martin de aici erau incoronati regii
tarii si, dupa 1848, in timpul monarhiei austro-ungare orasul era condus de la
Budapesta. De la mijlocul secolului al XIX-lea devine cel mai important oras al
Slovaciei si in mod oficial capitala tarii dupa separarea Cehoslovaciei la 1
ianuarie 1993.
Ce vizitez?
Piata Mare, presarata de cafenele specifice
orasului, este si locul unde se inalta vechea primarie, construita in secolul
al XV-lea, transformata astazi in muzeu. Turnul acesteia ii da o maretie
deosebita cu toate ca fatada sa pare una obisnuita.
In apropriere se afla Palatul Apponyi care
gazduieste un muzeu al vitei de vie, Palatul Mirbach, construit in stil
roccoco, si Palatul Primatului, resedinta a conducatorului religios al
Ungariei. In acest palat exista o sala a oglinzilor, in care, la 26 decembrie
1805, a fost semnata pacea dupa batalia de la Austerlitz, pace care a redesenat
harta Europei
Castelul Bratislava (Hrad)
Una din structurile cele mai impresionante
ale ora?ului este Castelul Bratislava, pe un teren aflat la 85 m deasupra
nivelului Dun?rii. Situl dealului castelului a fost locuit inc? din perioada de
tranzi?ie intre Epoca de Piatr? ?i Epoca de Bronz, ?i a reprezentat acropolisul
unui ora? celtic, apoi a f?cut parte din Limesul roman, a fost o mare a?ezare
slav?, apoi un centru politic, militar ?i religios al Moraviei Mari. Un castel
de piatr? nu s-a construit pan? in secolul X, pe cand regiunea intra sub influen?a
Regatului Ungariei.
Castelul s-a transformat intr-o fort?rea??
gotic? anti-husit? in vremea lui Sigismund de Luxemburg, in 1430, devenind apoi
castel renascentist in 1562, ?i a fost reconstruit in 1649 in stilul baroc. In
timpul domniei Mariei Tereza, castelul a devenit un sediu regal prestigios. In
1811 castelul a fost distrus, r?manand in ruin? pan? in anii '1950, cand a fost
reconstruit in mare parte in stilul terezian.
In apropierea Castelului se afla Muzeul de
Ceasuri, unde poti vedea maiestria ceasornicarilor care s-au intrecut in a
realiza de la ceasuri miniaturale pana la imense orologii amplasate pe marile
biserici.
Vizavi de Hrad se afla Catedrala Sfantul
Martin, construita in stil gotic, unde ai ocazia sa admiri sculpturile
decorative ale artistului George Rafael Donner, ce dateaza din secolul al
XVIII-lea. Se spune ca aici au fost incoronati 11 regi si sapte regine, printre
care si Maria Theresa de Habsburg.
Aproape de catedrala se afla Monumentul
Holocaustului, ridicat in memoria evreilor ucisi in cel de-al Doilea Razboi
Mondial. In drum, te poti opri o clipa sa admiri Palatul Grassalkovich
construit in stil baroc, astazi resedinta a presedintelui slovac.
Daca ajungi in piata Primacialne, nu rata
Palatul Primatial. Este locul unde, in 1805, dupa batalia de la Austerlitz,
imparatul Napoleon I a semnat, impreuna cu imparatul Franz I al Austriei, pacea
de la Pressburg (denumirea germana a Bratislavei).
Amatorilor de vestigii istorice le
recomandam Castelul Devin, ce dateaza din epoca medievala. La poalele lui se
afla o rezervatie naturala de flora si fauna. Iar daca iubesti natura, atunci
poti sa te bucuri de ea in minunatele parcuri ale orasului sau la Gradina
Zoologica, unde poti admira, inca, leopardul de zapada.
Bratislava este inima cultural? a
Slovaciei. Datorit? caracterului ei istoric multicultural, cultura local? a
fost influen?at? de grupuri etnice variate, inclusiv germani, slovaci, unguri
?i evrei. Bratislava dispune de numeroase teatre, muzee, galerii,
s?li de concert, cinematografe, cluburi de film, ?i institu?ii culturale
str?ine.
Bratislava este sediul Teatrului Na?ional
Slovac, g?zduit in dou? cl?diri. Primul este un teatru neorenascentist, situat
in Ora?ul Vechi, la sfar?itul Pie?ii Hviezdoslav. Noua cl?dire, deschis?
publicului in 2007, este situat? pe malul amenajat al raului. Teatrul cuprinde
trei ansamble : de oper?, de balet ?i de dram?. Teatre mai mici includ Teatrul
de P?pu?i din Bratislava, Teatrul Astorka Korzo '90, Teatrul Arena, Studioul
L+S ?i Teatrul Naiv din Radosina.
Muzica a inflorit in Bratislava secolului
al XVIII-lea, in strans? leg?tur? cu via?a muzical? vienez?. Mozart a vizitat
ora?ul pe cand avea ?ase ani. Printre al?i compozitori de seam? care au vizitat
ora?ul sunt Haydn, Liszt, Bartok ?i Beethoven, care a interpretat Missa
Solemnis pentru prima dat? in Bratislava.
Este de asemenea locul de na?tere al
compozitorului Johann Nepomuk Hummel. Bratislava g?zduie?te Orchestra
Filarmonic? Slovac?. Ora?ul g?zduie?te cateva festivale anuale, precum
Festivalul Muzical din Bratislava ?i Zilele de Jazz din Bratislava. Festivalul
Wilsonic, organizat anual din 2000, aduce in ora? zeci de performeri muzicali.
In timpul verii, diferite evenimente muzicale au loc in cadrul Verii Culturale
Bratislava. In afar? de festivalurile de muzic?, este posibil? ascultarea de
muzic? variind de la cea underground la vedete pop bine cunoscute.
Bucatarie traditionala
Daca ai petrecut o zi frumoasa in calatoria
ta prin capitala slovaca, daca te-ai bucurat de o plimbare cu barca pe apa
linistita a fluviului, iar privirea ti-a fost incantata de peisaj, ar fi pacat
sa nu te bucuri de specialitatile culinare slovace, bazate in general pe carne
de peste. Le poti gusta la terasele de pe malul Dunarii, in acordurile muzicii
populare, sau la numeroasele restaurante pe care le gasesti mai ales in partea
veche a orasului. Neaparat sa gusti „halaszlei”, o minunata supa de peste!
Un articol de Ionut M Oprea