Statul cauta teroristi printre clientii bancilor

In luna mai a anului trecut, printr-o ordonanta de urgenta, s-a transpus in Romania Directiva a III-a a Uniunii Europene, legata de prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si finantarii actelor de terorism, relateaza Antena3.ro

Noile masuri presupun completarea unor formulare noi din cadrul contractului bancar si se aplica pentru toate tranzactiile efectuate de catre clientii bancilor, indiferent de modalitatea de efectuare a operatiunilor, adica deschiderea unui cont sau emiterea unui card

Prevederile au fost adaugate Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei (BNR) privind cunoasterea clientelei in scopul prevenirii banilor si finantarii terorismului si au fost adoptate de banci in toamna, in functie de reglementarile proprii fiecarei institutii de credit.





Fiecare banca, in functie de strategia interna de gestionare a riscului, are obligatia sa solicite clientilor sai un set minim de documente si informatii, astfel incat sa poata face dovada catre BNR ca administreaza in mod eficient riscul de spalare a banilor si de finantare a terorismului.



Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) spune ca "noile reglementari au in vedere atat abordarea pe baza de risc a clientilor pentru care banca presteaza servicii financiar-bancare, cat si gradul de risc al produselor sau serviciilor oferite".



"Astfel, prevederile directivei se aplica tuturor produselor si serviciilor bancare, inclusiv conturilor de card", explicat Andreea Nicoleta Deliu, specialist la Departamentul Comunicare Externa din cadrul Bancii Comerciale Romane (BCR).



Ce trebuie completat



"Procedurile prin care un client incheie un contract bancar nu s-au modificat, insa elementele noi stabilite de Directiva constau in introducerea calitatii de persoana expusa politic (PEP) a clientilor, autorizatiilor, asociatilor sau imputernicitilor, identificarea beneficiaurlui real, introducerea informatiei privind nationalitatea clientului si datele de contact, respectiv numar de telefon, fax sau email, dupa caz", explica pentru Antena3.ro Radu Ghetea, presedinte ARB si al CEC Bank.



Conform legii, persoanele expuse politic sunt persoanele fizice care exercita sau au exercitat functii publice importante, membrii directi ai familiilor acestora, precum si persoanele cunoscute public ca asociati apropiati ai persoanelor fizice care exercita functii publice importante. In aceste categorii intra sefii de stat, ai guvernelor, membrii parlamentelor, ambasadorii, mass-media, mediile de afaceri, etc.



O persoana inceteaza sa mai fie considerata expusa politic dupa implinirea un an de la data la care a incetat sa mai ocupe o functie publica importanta. De asemenea, beneficiarul real este orice persoana fizica care detine sau controleaza clientul si/ sau persoana fizica in numele ori in interesul caruia/ careia se realizeaza, direct sau indirect, o tranzactie sau o operatiune.



In afara de noile informatii care au fost introduse in contractele bancare, la semnarea lor se va aplica o procedura graduala de acceptare a clientilor in functie de incadrarea in categoria de risc asociata fiecarui client.

Pentru persoane fizice

"In cazul clientilor persoane fizice, banca poate solicita si verifica urmatoarele informatii: numele si prenumele sau dupa caz, pseudonimul, dovedit printr-un act juridic, adresa de domiciliu si resedinta dovedita printr-un act de identitate, data si locul nasterii, CNP sau alt element unic de identificare, in cazul persoanelor nerezidente, numarul de telefon, fax, email, nationalitatea, ocupatia, numele sau denumirea angajatorii ori dupa caz, natura activitatii proprii si numele beneficiarului real", detaliaza pentru Andreea Nicoleta Deliu specialist in comunicare la BCR.



Deliu adauga ca informatiile care vor fi solicitate persoanelor juridice, respectiv denumirea, forma juridica, sediul social sau sediul unde se situeaza centrul de conducere si de gestiune a activitatii statutare, datele de contact ca si in cazul persoanelor fizice si tipul si natura activitatii desfasurate.

Pentru persoane juridice

De asemenea, clientii persoane juridice vor trebui sa mai specifice identitatea persoanelor care, potrivit actelor constitutive si/ sau hotararii organelor statutare, sunt investite cu competenta de a conduce si reprezenta entitatea, precum si puterile acestora de angajare a entitatii, numele beneficiarului real sau informatii despre grupul de persoane care constituie beneficiarul real si date despre identitatea persoanei care actioneaza in numele clientului, precum si informatii pentru a stabili ca aceasta este autorizata/ imputernicit in acest sens.



Clientii cu conturi deja deschise, notificati despre noua legislatie



Institutiile bancare sunt obligate sa aplice masurile de cunoastere a clientelei tuturor clientilor existenti, cat mai curand posibil, "dar nu mai tarziu de un an de la aprobarea la nivelul organelor de conducere ale institutiei a normelor de cunoastere a clientelei, elaborate potrivit cerintelor Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei", dupa cum spune Tatiana Marin, de la departamentul Corporate Communication din cadrul ING Wholesale Banking.



Banca Comerciala Romana actualizarea informatiilor clientilor care au deja conturi deschise va consta in anunturi pe pagina web a BCR, mesaje inscrise pe extrasul de cont sau in notificarea clientilor in vederea prezentarii la banca pentru actualizarea datelor noi cerute de lege.



Radu Ghetea spune ca noile reglementari interne ale CEC Bank au fost aprobate la sfarsitul lunii septembrie 2008, iar in cazul Unicredit Tiriac Bank , masurile au fost implementare incepand cu 20 octombrie 2008.



Clientii, verificati prin orice metoda de catre banci



Procesul de acceptare si identificare a clientelei presupune stabilirea si verificarea identitatii clientilor de catre banca, atat la initierea, cat si pe parcursul desfasurarii relatiei de afaceri cu acestia.



Ghetea a precizat ca verificarea identitatii clientului se realizeaza pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obtinut pe cale ilicita sub un nume fals, cum sunt documentele emise de o Autoritate oficiala, care sa includa o forografie a titularului.



Legea mai scrie ca verificarea informatiilor care nu se pot proba cu aceste documente, se va realiza prin orice metoda corespunzatoare, cum ar fi observarea directa a locatiei la adresa indicata, prin schimb de corespondenta si/ sau accesarea numarului de telefon furnizat de client, prin verificarea informatiilor furnizate de client cu cele inscrise pe diverse facturi remise la plata clientului, fise fiscale sau extrase de cont ori prin accesarea informatiilor publice.



"Pentru persoanele juridice se verifica existenta legala a entitatii, precum si informatiile si documentele corespunzatoare cu privire la identitatea persoanei care actioneaza in numele clientulu, dar si si cele referitoare la natura si limitele imputernicirii", explica Ghetea pentru Antena3.ro.



De asemenea, la anumite intervale de timp, banca reactualizeaza informatiile furnizate de client, acesta avand obligatia sa puna la dispozitia institutiei de credit orice modificari intervenite in informatiile furnizate initial, dupa cum precizeaza Ioana Roescu, PR Officer Unicredit Tiriac Bank.



Rapoarte periodice catre UE pana in decembrie 2009



Potrivit Directivei Uniunii Europene, pana la 15 decembrie 2009 si cel putin la intervale de trei ani dupa aceea, bancile vor intocmi rapoarte privind punerea in aplicare a Directivei.



"Termenul de implementare pentru toate tarile membre a fost 15 decembrie 2007, iar in luna iunie 2008, Comisia Europeana a avertizat 15 state membre, cum ar fi Belgia, Franta, Germania, Polonia, pentru neaplicarea prevederilor Directive, printre care si Romania", explica Radu Ghetea.

Legislatia romana in domeniul prevenirii spalarii banilor este cu mult peste standardele prevazute de legislatia europeana, pentru ca Romania este singura tara din UE care are un sistem complex de raportare, avand in vedere ca legislatia europeana prevede doar raportarea tranzactiilor suspecte.



"Sistemul cuprinde un sistem de raportare bazat pe patru cerinte de raportare, anume: tranzactia suspecta, tranzactiile in numerar mai mari de 15.000 de euro, tranzactii externe mai mari de 15.000 de euro, precum si cererile de date si informatii ale Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii banilor (ONPCSB) si ale altor organisme de aplicare a legii