Sfinxul si Babele, principalele atractii ale turismului montan in Dambovita

Amatorii de drumetii montane gasesc in zona montana a judetului Dambovita o serie de atractii turistice, repere fiind Sfinxul si Babele.

Monumente ale naturii, Babele si Sfinxul din Muntii Bucegi au starnit de-a lungul timpului imaginatia oamenilor, generand legende si mituri, explicate in cele mai variate forme.

Legendele sunt care de care mai interesante: transformarea Babei Dochia in stana de piatra, locul de reculegere al zeului dac Zamolxe, camp energetic sau urme ale unei civilizatii extraterestre.

Se spune ca in Muntii Bucegi sunt "zone de energie universala", astfel ar exista o zona de un kilometru patrat in care organismul nu oboseste, iar functiile fizico-chimice se revigoreaza brusc. Adepti ai acestei teorii vin in drumetii pentru a cauta zona respectiva si a se incarca energetic. In luna iunie salvamontistii damboviteni au fost alertati de un grup de 20 de turisti care au mers in Bucegi pentru a cauta aceasta zona energetica, dar au fost surprinsi de o ceata densa si de ninsoare.

In realitate Babele si Sfinxul Bucegilor reprezinta martori de eroziune, in care factorul geologic raspunzator este eroziunea eoliana, manifestat prin procese de distrugere (coraziune), transport si sedimentare a materialului rezultat.

Sfinxul din Bucegi, situat la 2.216 metri altitudine

Sfinxul din Bucegi care, potrivit unor surse neoficiale, a fost fotografiat pentru prima data, prin anul 1900, din fata si nu din profil, asa cum apare in imaginile arhicunoscute, se afla la 2.216 metri altitudine si seamana cu un chip de om.

Denumirea de sfinx i-a fost acordata incepand din 1936, in momentul in care stanca, azi inalta de 8 metri si cu o latime de 12 metri, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma.

"Stanca, cu infatisare omeneasca, priveste spre cercul de precesie al echinoctiilor. La fel de interesant este ca Sfinxul capata conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele. Unii cercetatori au crezut ca a fost sculptat de o mana omeneasca si ca ar reprezenta o suprema zeitate a unor triburi indoeuropene din vechime (N. Densusianu). Tot ca o curiozitate, s-a constatat ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu celebrul Sfinx de la Gizeh, din Egipt (si acesta avand tot chip omenesc), semanand si cu o statuie a lui Zeus gasita in Italia", se arata pe hellodambovita.ro, site de promovare a turismului realizat in cadrul unui proiect european derulat de Consiliul Judetean Dambovita.

Langa Sfinx se ridica grupul de stanci cunoscute sub denumirea de Babele.

Pastrand legatura cu legendele Sfinxului, ele au fost supranumite Altarele ciclopice din Caraiman inchinate Pamantului si Cerului, Soarelui si Lunii, ca si lui Marte, zeu al razboiului si al agriculturii. Legendele in jurul acestor stanci se dezvolta in continuare, unind realitatea cu supranaturalul. Astfel, despre aparitia lor s-au format legende si teorii, unii cercetatori apreciind ca agentii modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului. Totodata, se presupune ca un rol important l-a avut si alternanta rocilor, gresiilor si calcarelor de pe Platoul Bucegilor, insa nu este exclusa nici interventia umana la finisarea formelor, mai mult sau mai putin regulate.

Cele doua monumente ale naturii sunt in disputa intre judetele Dambovita si Prahova.

"Disputa este la nivel administrativ, acum doi ani cand am avut comisia de consiliere nu ne-am inteles. S-au semnat procese verbale cu divergente, directorii Oficiilor Judetene de Cadastru au semnat. In instanta nu am mers inca pentru ca s-a spus ca va fi regionalizarea si atunci nu mai conta asa mult", a declarat subprefectul judetului Dambovita, Antonel Jijiie.

Inainte de o eventuala decizie a instantei fiecare dintre cele doua judete au folosit imaginile Sfinxului si Babelor pe mai multe materiale de promovare.