Decriogenizare cu 1%

Noul plafon al detinerilor la SIF-uri incinge lupta pentru sefia consiliilor de administratie.
Aparent, cresterea plafonului de actiuni cu drept de vot la SIF-uri si cota unica de impozitare nu au nimic in comun. Numai ca sunt doua masuri asteptate de investitori si sunt adoptate "de urgenta". In traducere neguvernamentala, "pe picior".

Cand vine vorba de caracter de urgenta in Romania, e greu de spus ce ajunge sa fie "mai prioritar". Asa s-o fi gandit si Guvernul Tariceanu care, cu 1% din tara sub ape (procent furnizat de Presedintie) si cu mintea la demisie si anticipate, a emis in sedinta de acum doua saptamani un megapachet de normative, cu hotarari pentru remedierea efectelor inundatiilor, dar si cu ordonante privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor UE ori aprobarea numarului de exemplare de lup, urs, ras si pisica salbatica care se pot vana in sezonul 2005-2006. Intre aceste acte si-a facut loc si un alt 1% - "pragul de detinere a actiunilor emise de catre societatile de investitii financiare se majoreaza de la 0,1 la 1%" - dupa cum informa Ministerul Finantelor. Un comunicat laconic, despre un act... laconic. Chiar si ordonanta (din textul cunoscut pana la aceasta data) vorbeste de reglemetari suplimentare. Si nu e clar deocamdata daca acestea vor ajuta sau, din contra, vor deturna "filozofia" masurii initiale.

Cu ochii pe pragul de sus

"Problema de la care am plecat este dezechilibrul dintre managementul si actionariatul SIF-urilor", spune Varujan Vosganian, seful Comisiei de finante din Senat. "Piata, investitorii semnalau ca managementul este mult prea puternic in comparatie cu actionariatul foarte divizat din acest moment. Este clar ca trebuia marita limita detinerilor de actiuni la SIF si acest lucru este in programul nostru politic", explica senatorul liberal.

Pe la inceputul anului, comisia lua in calcul o crestere a pragului pana la un nivel de 5% din capitalul social al societatii de investitii. "Sigur ca la 5% ar fi fost mai usoara concentrarea actionariatului, dar managerii nu vroiau atat si nici PSD nu era de acord, asa incat am convenit pentru 1%. Cel putin in deciziile privind piata de capital am dorit sa avem unanimitate", precizeaza Varujan Vosganian. Cu 1% convenit, initiativa sa legislativa reuseste sa treaca de Senat la sfarsitul lunii iunie. Urma, in toamna sosirea la Camera Deputatilor, dar traseul este deviat pe scurtatura guvernului. "Am vrut sa ne respectam programul politic si pentru a ne incadra in timp am recurs la formula ordonantei de urgenta".

Ciudata aceasta precipitare, in conditiile in care exista si "decizie politica", si o initiativa parlamentara pusa pe sine. Iar deocamdata, cu tot caracterul de urgenta, nici dupa o saptamana de la adoptare, ordonanta nu era publicata in Monitorul Oficial, deci nu poate sa-si produca efectul declarat - modificarea automata a statutul SIF-urilor cu pragul de 1%, in 60 de zile, daca intre timp SIF nu face de buna-voie modificarea.

Noi, administratorii

Administratorii actuali percep masura ca pe o amenintare la scaunele lor. "Pana acum singura explicatie pe care auzit-o pentru aceasta masura e ca nu puteau sa ne schimbe pe noi, ca nu stiu ce faceam si dregeam. Dar noi nu detinem parti consistente din SIF, suntem doar manageri si cred ca un manager trebuie schimbat nu de guvern ci doar de actionari, atunci cand se dovedeste ca nu-si face bine treaba. Dar guvernul nu este consient de consecinte", spune Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana.

El vede consecinte sumbre din concentrarea actionariatului. "Noi suntem organisme de plasament colectiv. Iar daca acum, cu restrictia de de 0,1%, 150 de actionari concentreaza 15% din capital, ne putem astepta usor ca, la 1%, 50 de actionari sa controleze 50% din SIF. Si atunci pot foarte bine sa transforme aceasta societate intr-un holding financiar inchis. Deja am avut discutii serioase cu unii investitori pe aceasta tema". Cum vede SIF-ul peste un an? "Probabil fara mine, pentru ca nu as accepta sa mi se dicteze ce sa fac". Si Mihai Fercala, presedintele de la SIF 3 Transilvania, arata ingrijorare fata de consecinte. "Orice e posibil, cand umbli la stupul cu miere. Nu mi-e teama ca sunt altii care imi dorec scaunul, ci ca se poate deturna societatea pe interesul unor grupuri ostile. Sa nu uitam ca noi suntem o societate cu 1.200 de miliarde in conturi, bani cash, afara de participatii. Iar numai din privatizarea BCR ne asteptam la o crestere a cursului actiunilor SIF".

De voie-de nevoie, administratorii accepta ca totusi pragul trebuia ridicat, dar in conditii clare, care sa stabileasca masuri de protectie. "In ordonanta nu sunt prevazute masuri clare impotriva schimbarii ostile a managementului, nu sunt definite persoanele implicate, care actioneaza in mod concertat".

Investitorii cer protectie

In mod evident, investitorii de portofoliu asteptau cresterea pragului de detinere: astfel pot sa concentreze actiuni pentru care au drept de vot, protejandu-si astfel investitia. Dar, pentru ei, cresterea nu-i suficienta, daca nu este insotita si de reglementari clare privind practicile ilegale. "Existenta pragului de 0,1% a impiedicat dezvoltarea SIF-urilor. Dar, mai ales, SIF-urile au fost afectate de faptul ca autoritatile - si in primul rand CNVM - s-au ferit de la inceput sa stabileasca si sa urmareasca respectarea unor reguli clare pentru SIF-uri. Administratorii au capatat puteri discretionare tocmai actionand prin interpusi, manipuland adunarile generale. De aceea acum, odata cu majorarea pragului este nevoie de reglementari clare, care sa limiteze cumulul de actiuni in mod concertat", spune Dan Paul, investitor la SIF Transilvania.

"Cresterea pragului are sens numai impreuna sanctiuni eficente impotriva acelora care incalca, direct sau indirect, acest prag; SIF-urile au fost create cu scopul de a permite investitii individuale si nu de a permite concentrari pe cai laturalnice. In paralel, trebuie interzis ca societatile detinute de SIF sa investesca in SIF-uri", spune Siminel Andei, presedintele Broadhurst, cel mai mare fond de investitii din piata de capital.

Miza e dincolo de prag

Miza ramane asadar detinerile prin interpusi. Pe care guvernul pare sa nu o vada. "E limpede ca ordonanta se refera la detinerile individuale si orice persoana, fizica sau juridica, ce detine mai mult de 1% va trebui sa renunte la cota suplimentara. Iar CNVM va avea obligatia de a veghea sa nu existe grupuri care urmaresc preluarea ostila a SIF-urilor", spune senatorul Vosganian. Experienta a aratat insa ca limitarile individuale nu impiedica sa se ajunga la concentrarea unor pachete semnificative de actiuni, prin asa-numite persoane implicate. "Eu voi sustine ca 1% sa se refere inclusiv la detinerile de actiuni in mod concertat", spune Gratiela Iordache, presedintele Comisiei Piata de Capital din Camera Deputatilor.

Cat despre CNVM, aceasta nu are, deocamdata, nici un punct de vedere, asteptand sa vada mai intai ordonanta. Fara comentarii.

File de istorie

Din politic s-au nascut, numai politic se pot transforma.

Aceasta este concluzia celor 13 ani de istorie SIF. La inceput au fost FPP-uri (Fonduri ale Proprietatii Private), care primeau in gestiune 30% din actiunile a aproape 6300 de intreprinderi de stat. Restul mai ramanea la stat, la FPS, pana la privatizare. "Daca acceptam retorica guvernului, FPP-urile au fost private inca din momentul infiintarii lor (...). Faptul ca alegerea conducerii FPP-urilor a avut la baza, in primul rand, ratiuni politice, precum si posibilitatea extrem de limitata (practic excluderea chiar) a posesorilor de Certificate de proprietate de a influenta in vreun fel deciziile luate, fac ca statutul acestor institutii sa fie si mai ambiguu", aratau in urma cu sapte ani autorii americani ai unui studiu privind Rezultatele Programului de Privatizare in Masa. Ambiguitatea este cuvantul de ordine al acestor structuri, care desi se mai regasesc in procesele de privatizare din Est (Cehia, Rusia etc.), au capatat un puternic specific national.

Mascarada "improprietaririi"

Dupa cuponiada Vacaroiu din 1995, FPP-urile transformate in SIF ajung la un total de doua milioane de actionari Dupa trei ani, pe vremea guvernarii de dreapta, numarul actionarilor se umfla la aproape noua milioane (fiecare SIF), prin transformarea in actiuni a dividendelor pe care trebuia sa le primeasca de la FPP-uri fiecare posesor de certificate de proprietate. Sunt oameni care nici pana astazi nu stiu ca au ajuns actionari cu pachetele de cateva zeci de actiuni la fiecare SIF.

Politicul nu s-a sinchisit atunci sa opreasca mascarada capitalismului de hartie. Mai mult, apareau ordonante prin care urmau sa fie "despagubiti" cu actiuni la SIF cei care subscrisesera la societati unde se inregistrase suprasubscriere. Se pierduse practic orice prag al sensului economic. Noroc ca se gandeau la praguri administratorii, aproape toti numiti pe vremea FPP-urilor de catre Parlament. Inainte de cotarea la bursa, SIF-urile au grija sa plaseze in statute limita de detinere actiuni la 0,1% din capitalul social. In mod misterios, de atunci nu se mai reuseste intrunirea cvorumului necesar pentru a se mai tine o AGA extraordinara de schimbarea statutului.

Daca la fiecare SIF se regasesc variatii privind acceptarea detinerilor mai mari, practic tema este aceeasi - dreptul de vot nu poate fi mai mare de 0,1%. Aceasta permite ca la pupitrul SIF-urilor sa se mentina aceeasi dirijori. Iar muzica este aceeasi la fiecare AGA - "averea actionarilor (activul) creste, dividendele cresc cotatiile la bursa sunt in crestere pe termen lung, managementul stie ce face, de ce sa stricam continuitatea".

Noii muzicanti isi cer drepturile

Daca la inceput auditoriul AGA de la SIF era compus in cvasimajoritate din pensionari localnici si voturi prin corespondenta, treptat au inceput sa vina si "cunoscatori" - romani care cautau sa fructifice investitiile de sute de mii de dolari in actiunile SIF-urilor, ba chiar si straini, cu bugete de milioane de dolari. Sunt atat de hotarati incat acumuleaza chiar, prin diverse subterfugii, locuri care ar face mult mai mult de 0,1% din sala. Asa cum era de asteptat, acestia nu se multumesc sa fie doar melomani ascultand muzica altora, ba tintesc chiar sa ajunga pe scena, ba ar vrea chiar locuri de prim solisti. Dirijorii sunt insa vechi si stiu sa "deschida" orchestra in mod controlat.

"Au vrut locuri in Consiliul de Administratie, le-am dat ce-au cerut. Acum pot sa spun ca membrii Consiliului de Administratie sunt loiali societatii. Dar poti sa stii ce se va intampla in cazul unei preluari ostile?", spune Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, cel mai vechi administrator, in functie de la infiintarea FPP. Altii se dovedesc insa mai putin flexibili. "La AGA din primavara, din 17 candidati pentru CA, noua erau romani, iar sapte sloveni. Actionarii n-au avut probabil incredere si nu i-au votat pe acestia", spune Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana, reales in acest an, dupa 11 ani de administrare FPP-SIF.

Statul si SIF-urile

*1997 - primul control in Parlament privind activitatea FPP-urilor, din momentul infiintarii. Fara urmari. Este sesizat Parchetul General in Cazul FPP Moldova, fara urmari. SIF Moldova continua sa plateasca in contul garantiilor acordate pe vremea lui Corneliu Iacobov zecilor de firme care se imprumutau devalizand banci.

*2001- prim-ministrul cere un control la SIF-uri, "observand diversele informatii publice despre cumparari sau transfer incrucisat de actiuni si alte societati financiare, bancare sau comerciale". CNVM descopera practica votului prin corespondenta si cazuri in care societati la care SIF-urile sunt actionare sau chiar au o pozitie de control detin la randul lor actiuni la SIF-urile respective. Control fara rezultate.

*2002 - un proiexct de lege vorbeste despre faptul ca presedintele unui SIF are dreptul la maximum doua mandate. Fara rezultat.

*2005, februarie - CNVM emite o instructiune "privind unele masuri pentru incadrarea SIF in prevederile Legii 297/2004 (Legea fundamentala a pietei de capital)". SIF-urile trebuie sa ia masuri ca "actiunile din aceeasi categorie emise de catre SIF confera proprietarilor drepturi si obligatii egale". "Masura avea rolul de elimina orice prag restrictionar privind detinerile la SIF", spune Mircea Miclaus, vicepresedintele CNVM. SIF-urile au simulat organizarea de AGA extraordinare, dar, evident, lipsa de cvorum...

*2005, 14 iulie - Guvernul emite o ordonanta pentru reglementarea unor masuri financiare, in care, printre altele se vorbeste despre noul prag de 1%. In data de 15, desi apare in presa stirea privind ordonanta,, de-abia la sfarsitul sedintei de tranzactionare bursiera Ministerul Finantelor lanseaza un comunicat de confirmare. Intre timp, SIF-urile au continuat sa creasca.

SIF-urile si grupurile de interese

SIF 3 Transilvania
Presedinte Mihai Fercala, in functie din 1992
Primul intrat in CA este Adrian Besliu, fost presedinte al Cocor, unul din actionarii mari, cu aproape 3% din actiuni. Desi nu mai este la Cocor, Adrian Besliu ramane in CA.
Numiti initial de CA, anul trecut sunt validati de AGA doi reprezentanti ai grupului de investitori straini, initial din Cehia si Slovacia. In spatele acestora se pare ca s-ar afla Howard Golden, om de afaceri american, controversat prin investitiile facute in Cehia. Are renumele unui investitor dur, care "cumpara si lichideaza".

SIF 1 Banat-Crisana
Presedinte Ioan Cuzman, in functie din 1994
Anul acesta, in nu reuseste sa patrunda nici reprezentant al grupului strain (de data aceasta din Slovenia). In spatele acestuia pare sa se afle tot interesele lui Howard Golden. SIF-ul a avut insa relatii de afaceri cu Alexandru Elian, considerat un apropiat al lui Golden: i-a vandut lui Elian compania Metanef, care detinea 10% din industria neferoasa. Tranzactia a fost evaluata la numai 12,5 milioane de dolari. A fost primul pas in privatizarea controversata a ALRO, cea mai profitabila intreprindere romaneasca.

SIF 2 Moldova
Director Comitet de Directie - Matei Alexandru, presedinte SIF, vicepresedinte FPP din 1994
In CA se afla Catalin Celu, unul din principalii investitori in SIF 2,4,5

SIF 4 Muntenia
Pana anul acesta "numarul unu" a fost Teodor Mihaescu, presedintele societatii de administrare a SIF-ului, in trecut presedinte al FPP IV
Se pare ca in CA al SIF se reprezentanti ai omului de afaceri Catalin Chelu.

SIF 5 Oltenia
Presedinte Vasile Salapa, in funtie din 1994
In CA a intrat Dinel Staicu, fost patron al Universitatii Craiova (de altfel, SIF-ul a fost si cel mai important sponsor al echipei de fotbal). Dinel Saicu si Catalin Chelu au declansat procedurile pentru convocarea unei AGA, pentru numirea unui nou reprezentant.

Banii Nostri