Recunoscut pentru diploma?ia cu care vorbe?te despre starea economiei ?i rolul Guvernului in asigurarea unei dezvolt?ri s?n?toase, guvernatorul B?ncii Na?ionale a Romaniei, Mugur Is?rescu, ?i-a schimbat tonul.
Dac? pan? acum Is?rescu sublinia, voalat,
c? BNR nu poate lupta singur? cu infla?ia dac? Guvernul este darnic ?i arunc?
cu bani, mesajul guvernatorului a devenit mult mai clar, punand practic degetul
pe ran?.
“In ultima vreme apropierea alegerilor a
dus la promisiuni f?r? acoperire ?i chiar la legiferarea unor m?suri de natur?
s? afecteze semnificativ echilibrele macroeconomice”, a declarat Is?rescu in
cadrul unei conferin?e pe tema adopt?rii monedei europene.
Semnalul de alarm? privind imposibilitatea
de a onora promisiunile electorale, cea mai important? fiind m?rirea salariilor
celor circa 400.000 de profesori din inv???mantul romanesc, a fost tras chiar
de ministrul economiei ?i finan?elor, Varujan Vosganian. El a recunoscut joi c?
m?rirea salariilor profesorilor va duce la cereri similare din partea tuturor
sindicatelor care reprezint? angaja?ii pl?ti?i de stat. Cre?terea generalizat?
a salariilor bugetarilor ar echivala cu un deficit bugetar de 7%, cu 4% mai
mult decat s-a angajat Romania prin tratatul de aderare, deficit ar putea
provoca pr?bu?irea economiei locale.
BNR: Cre?terea salariilor nu aduce neap?rat
o via?? mai bun?
Ca un r?spuns la vocile care acuz? BNR c?
se opune cre?terilor de salarii Is?rescu a ?inut s? precizeze foarte clar c?
“Banca Na?ional? nu este impotriva cre?terii salariilor. Am putea spune, chiar
dimpotriv?”. „Trebuie ins? s? privim cu luciditate ?i s? afirm?m r?spicat c? o
cre?tere a salariilor mai mare decat sporul de productivitate a muncii nu este
sustenabil?. Cre?terea mai rapid? a salariilor decat a productivit??ii muncii
nu duce la un nivel de trai mai ridicat, ci dimpotriv?, la unul mai sc?zut”, a
explicat guvernatorul BNR. Asta inseamn? c?, inevitabil, cre?terile mari de
salarii ii vor face pe oameni s? cheltuiasc? mai mult ceea ce va duce la
scumpiri generalizate, care, in final, anuleaz? cre?terile ini?iale de salarii.
Fenomenul este denumit de exper?ii economici drept “spirala infla?ionist?”,
schema ei fiind: cre?tere de salarii-cre?tere de consum-cre?tere de pre?uri.
