Ne gonim talentele din tara, dar abia asteptam sa isi trimita banii acasa

Numarul romanilor care au plecat sa munceasca in strainatate in primele sase luni ale anului a scazut la 72.000 de la 250.000, in aceeasi perioada a anului 2008. Acelasi lucru se intampla si cu banii trimisi de ei in tara, sumele fiind cu cateva miliarde de euro mai mici decat in urma cu doi ani.

Chiar daca piata muncii  din Europa a fost afectata de criza, romanii continua sa isi caute un loc de munca in strainatate. Motivul principal: s-au saturat de salariile si datoriile din Romania si vor stabilitate.

In urma cu cativa ani, romanii din strainatate depaseau toate asteptarile si recordurile cu banii pe care ii trimiteau familiei. Sumele erau atat de mari incat ajutau si moneda nationala sa se intareasca in raport cu euro.

Intr-o singura luna, in decembrie 2007, au intrat in tara peste un miliard de dolari. Criza din Europa a facut, insa, ca banii trimisi rudelor ramase in tara sa ajunga, in tot anul, la trei miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Eurostat. Sunt in continuare foarte multi bani, tara noastra fiind intrecuta la acest capitol doar de Spania, cu 4,82 miliarde de euro.

Cea mai mare suma a fost trimisa in tara de catre cetatenii romani din spatiul comunitar - 2,66 miliarde - in timp ce din afara UE au venit 358 milioane de euro.

"E mare de tot scaderea. Si in strainatate s-au simtit efectele crizei, dar locuri de munca sunt inca foarte multe", a declarat pentru Ziare.com Calin Stefanescu, directorul site-ului de recrutare Tjobs.ro.

"Marea majoritate pleaca din cauza locurilor de munca tot mai putine din Romania si din cauza datoriilor pe care le au. Astea sunt motivele principale. Au datorii, nu au cu ce sa le plateasca, trebuie sa isi gaseasca un job. Al doilea motiv e ca s-au saturat de salariile de aici si vor stabilitate", a adaugat acesta pentru Ziare.com.

Ne exportam supracalificatii, iar somerii nu vor sa munceasca

Sunt inca foarte multe locuri de munca, in special pentru cei calificati sau chiar supracalificati care vor sa scape de problemele din Romania si cauta un loc in care sa fie apreciati. Este, probabil, cazul celor 22.000 de romani cu studii superioare care au ales sa paraseasca Romania in prima jumatate a anului in cautarea unei vieti mai bune in alta parte. Iar acestia sunt doar cei care au obtinut un contract prin intermediul Tjobs, nu pe cont propriu.

Potrivit statisticilor Tjobs, peste 15.000 si-au gasit un loc de munca in domeniul lor de specialitate. Dintre acestia, 5.000 lucreaza in Sanatate, iar peste 3.500 sunt ingineri.

De asemenea, mai mult de 3.000 de licentiati romani lucreaza acum in sectorul IT din alte tari.

Somerii nu par sa fie prea atrasi de munca in strainatate. De altfel, ei sunt si cei cu cele mai mari pretentii.

"Somerii sunt cei mai putini din cei care au plecat. Cei mai multi au joburi aici, isi dau demisia si pleaca. Somerii se pare ca nu isi cauta chiar atat de multe locuri de munca si au pretentii un pic mai ridicate fata de nivelul lor de pregatire. Probabil asta e unul dintre motivele pentru care nu si-au gasit un job nici in Romania", a adaugat directorul Tjobs.ro.

Calin Stefanescu a precizat si ca numarul celor care pleaca la munca in strainatate este de fapt cu 35-40% mai mare decat statisticile oficiale.

Banii "capsunarilor" au intarit moneda nationala

Chiar daca plecarea unor forte de lucru nu poate fi buna pentru nicio societate, ea ar putea avea o parte buna atunci cand tara din care vin nu le poate oferi prea multe.

Chiar si in anul crizei 2009, romanii din strainatate tot au reusit sa trimita familiilor peste trei miliarde de euro. Dar a fost o vreme cand aceste sume se vedeau si in deficitul de cont curent.

"Ajutau la diminuarea deficitului de cont curent pentru ca transferurile au un efect pozitiv asupra balantei de plati externe.

Erau cam cinci miliarde de euro pe an. Era o suma destul de consistenta. Economia era ajutata pentru ca o parte din bani intrau in banci, iar o alta parte erau folositi de gospodarii mai ales la constructii de locuinte", a declarat Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei si Finantelor, pentru Ziare.com.

Vosganian a precizat ca in acea perioada s-au construit localitati intregi din banii trimisi de muncitorii romani de afara. De asemenea, banii trimisi erau unul dintre factorii care duceau la intarirea leului. "Faptul ca pe piata valutara intrau mai multi euro care erau schimbati in lei intarea moneda nationala", a punctat fostul ministru liberal.

Totusi, el a atras atentia ca banii trimisi incurajau consumul, dar nu ajuta produsele romanesti.

"O parte se reintorceau in strainatate pentru ca oamenii cand isi cumparau materiale, adesea le cumparau tot din import. Probabil cel putin 40% se intorceau de unde au plecat, dar sub alte forme. Ori masini, ori finisaje de case, ori concedii", a mai explicat Varujan Vosganian.

Cifrele prezentate de BNR sunt putin diferite fata de cele ale Eurostat, dar fac un tablou al ultimilor ani. Potrivit Bancii Nationale, in perioada 2003-2009, romanii au transferat in tara aproximativ 37 de miliarde de euro. Mai mult, alte statistici ale organizatiilor internationale spun ca romanii de afara ar mai avea in conturi alte 30 sau 40 de miliarde.

In aceste conditii, nici nu e de mirare ca deputatul PD-L William Branza a pus ochii pe "averile" pe care acestia le trimit familiei si a propus impozitarea cu un procent a oricarui transfer de bani ale persoanelor fizice, in si din strainatate.