PNL va propune "Programul celor 100 miliarde euro"

Vicepresedintele PNL Varujan Vosganian a declarat, joi seara, la Bistrita, ca PNL va propune "Programul celor o suta de miliarde de euro", care va duce la "crestere economica de cinci la suta" cu conditia sa figureze in toate legile bugetare din perioada 2011-2020, informeaza Mediafax. 

Varujan Vosganian a facut aceste declaratii in fata reprezentantilor PNL Bistrita care au prezentat proiectul "10 pentru Bistrita", cu care vor sa castige alegerile locale in 2012.

"PNL va propune un program care se numeste «Programul celor o suta de miliarde de euro» in care, pe baza parghiilor active ale statului, sa oferim mediului de afaceri, opiniei publice, 100 de miliarde de euro din partea statului in perioada 2011-2020.

Impreuna cu mediul privat, prin ajutor de stat si prin proiecte finantate prin sistemul bancar, astfel vom reusi sa atragem inca o suta de miliarde de euro. In acest fel putem asigura o crestere economica de cinci la suta", a declarat vicepresedintele PNL.

Varujan Vosganian a afirmat ca acest proiect national nu se poate sustine daca nu figureaza in toate legile bugetare, daca nu este transpartent, monitorizat si nu isi gaseste un corespondent in fiecare judet.

"De aceea, semnalul care se da de la Bistrita e foarte important, fiindca e un semnal dat opiniei publice, care sa vada, atunci cand va vota, cine sunt cei care ar putea reprezenta mai bine interesele lor, cat si clasei politice si este in acelasi timp o invitatie catre profesionisti sa innobilizeze prin prestigiul lor clasa politica.

E, din partea noastra, un gest de modestie fiindca noi consideram ca nu suntem suficienti.

Daca politica se va baza, in sfarsit, pe dialog si nu pe confruntare si toate partidele vor decide ca exista anumite proiecte care trebuie sustinute, abia atunci vom reusi. Romania nu are astazi un astfel de proiect si va trebui sa-l aiba", a declarat Vosganian.

Vicepresedintele PNL a reamintit ca, dupa 1990, Romania a avut un singur proiect politic national pe care partidele, fiecare in felul sau, l-au urmat - integrarea in structurile euroatlantice.

"Proiectul de integrare in UE a inceput in 1993 printr-o formula de asociere si a fost marcat in 1999 printr-un document pe care toti presedintii partidelor parlamentare l-au semnat. Pana in 2007, toate partidele politice parlamentare, prin guvernele pe care le-au sustinut, au fost parte a acestui proiect.

In momentul in care am intrat in UE, ne-am trezit in fata unei realitati tulburatoare ca noi, in procesul de aderare, in negocierea capitolelor pe diverse domenii, am acceptat si sustinut procesul de liberalizare pentru persoane, servicii, marfuri, dar nu am insotit acest lucru de un proces de politici liberale care sa transforme economia si sa o faca competitiva in raport cu tarile carora le deschidea drumul liberalizarii, astfel incat Romania, in 2007, a fost o tara complementara si nu competitiva in UE", a explicat Varujan Vosganian.

El a adaugat ca, din acest motiv, liberalizand circulatia persoanelor, fluxurile au mers dinspre Romania spre alte tari, aproape unilateral.

Deschizand fluxurile de capital, capitalurile au venit din alta parte in Romania, creand o stare de vulnerabilitate. Cand criza s-a globalizat, capitalurile s-au intors in tarile de origine. Varujan Vosganian a explicat apoi ca UE are, in acest moment, doua programe ambitioase.

"Unul este Strategia 20 care merge pe ideea unei cresteri economice bazata pe durabilitate, pe cunoastere si pe incluziune, adica pe atragerea a cat mai multi oameni pe piata muncii. Este un program care are tinte greu de rezolvat in conditiile actuale ale economiei romanesti", a spus el.

De pilda, in baza acestui program, pana in 2020, UE doreste ca 70 la suta din populatia activa sa fie cuprinsa in piata muncii, in timp ce Romania are astazi abia 40 la suta. Alta tinta este ca trei procente din PIB sa fie alocate catre cercetare si inovare, iar Romania a avut cel mai mult 0,8 in 2008 si in prezent a alocat cercetarii 0,1 la suta.

Alte tinte ar fi reducerea saraciei si ca 40 la suta dintre tineri sa aiba studii universitare.

"Al doilea proiect foarte ambitios este guvernanta economica drept raspuns la criza economica. Fiecare tara isi coordoneaza politicile pentru a nu mai avea deficite bugetare, datorie publica impovaratoare si pentru a-si proteja sistemul bancar", a spus Vosganian.

El a precizat ca, in situatia in care Romania are peste 50 de angajamente neonorate si abia si-a construit institutii, tara nefiind la nivelul standardelor de convergenta ale UE, va fi dificil pentru Romania sa corespunda standardelor UE.

"Romania are nevoie de un nou proiect national, un proiect pe care toate partidele sa-l sustina. Trebuie sa actionam pe trei directii, marile sisteme publice (educatie, sanatate, pensii, administratie publica), al doilea proiect mare e infrastructura, iar al treilea competitivitatea.

Daca in ce priveste sistemele publice exista diferente ideologice, in ce priveste infrastructura si competitivitatea nu exista", a spus vicepresedintele PNL.

Pe ce s-a bazat creșterea economică din primul trimestru al anului 2024. Exporturile ne trag în jos, potrivit BNR

Conducerea BNR apreciază că economia va avea creşteri trimestriale mai solide în prima parte a acestui an decât cele previzionate anterior, implicând totuşi o scădere semnificativă a...