Fonduri europene. Ce inseamna regula "n+3" pentru Romania, acceptata de UE

Marti, 24 Septembrie 2013, ora 16:40
5328 citiri
Fonduri europene. Ce inseamna regula "n+3" pentru Romania, acceptata de UE

Premierul Romaniei, Victor Ponta a anuntat un prim "triumf" al Romaniei in ceea ce priveste fondurile europene dupa ce Comisia Regionala a Parlamentului European a adoptat propunerea Consiliului si Comisiei de a accepta regula "n+3".

Totusi, mai este un "hop" depasit pentru ca Romania sa primeasca acordul de a folosi banii europeni inca un an: aprobarea Parlamentului European.

Comisia Europeana a propus, la 21 mai, modificarea Regulamentului Comisiei Europene care defineste regulile generale de utilizare a fondurilor structurale si de coeziune. Comisia a propus o serie de masuri care sa vina in ajutorul statelor membre cele mai afectate de criza, astfel incat acestea sa poata utiliza cat mai eficient fondurile europene.

Regula "n+3" ne-ar putea feri de dezangajari

Fostul ministru al Fondurilor Europene, Leonard Orban, a explicat intr-un editorial realizat pentru Business24 faptul ca efectele acestei modificari s-ar reflecta in reducerea semnificativa a pragurilor de dezangajare automata.

Conform regulii dezangajarii automate pentru fondurile alocate de Uniune pentru un anumit program, in anul "n", statele membre trebuie sa transmita Comisiei Europene documentele justificative (declaratii de cheltuieli) care atesta cheltuirea fondurilor respective pana la sfarsitul anului "n+3".

In caz contrar, diferenta intre cele doua valori (cea alocata si cea transmisa spre rambursare la Comisie) se pierde prin aplicarea procedurii de dezangajare automata.

Daca propunerea Comisiei Europene va fi aprobata de catre Parlamentul European, prin aplicarea regulii "n+3" pentru alocarile aferente anilor 2011 si 2012, Romania ar putea evita o pierdere masiva de fonduri prin reducerea pragului de dezangajare aferent acestor doi ani.

Romania are de rambursat 6 miliarde de euro in 2013

In eventualitatea mentinerii actualelor prevederi ale Regulamentului CE nr. 1083/2006, pentru Romania pragul de dezangajare cel mai mare ar fi la sfarsitul acestui an, cand ar trebui sa se transmita Comisiei Europene cereri de rambursare insumand aproximativ 6 miliarde de euro pentru fondurile structurale si de coeziune.

In conditiile in care, din 1 ianuarie 2007 si pana in prezent, Romania a transmis cereri de rambursare de aproape 3,3 miliarde euro, este evident ca o asemenea tinta este foarte greu de atins.

De aceea, scaderea pragului de dezangajare este indispensabila pentru evitarea unor pierderi masive din fondurile alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013. De exemplu, prin adoptarea propunerii Comisiei, pentru anul 2013, pragul de dezangajare ar putea fi redus cu aproximativ 2,8 miliarde euro.

Pe de alta parte, aceasta modificare de aplicare a regulii "n+3" nu vizeaza si anul 2013, perioada de eligibilitate a cheltuielilor ramanand 31 decembrie 2015. Ar fi fost mult mai avantajos ca propunerea Comisiei sa fi acordat posibilitatea ca proiectele finantate din fondurile comunitare sa fie incheiate pana la sfarsitul anului 2016.

O asemenea prelungire ar fi fost necesara pentru finalizarea pe durata actualei perioade de programare 2007-2013 a unora dintre marile proiecte de infrastructura (de transport, mediu, energie, telecomunicatii) care, in prezent, sunt in stadiu incipient de implementare. In masura in care realizarea proiectelor respective nu se va incheia pana la sfarsitul anului 2015, cea mai buna optiune pentru autoritatile romane va fi cea de a solicita continuarea implementarii lor in viitoarea perioada de programare 2014-2020.

Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#fonduri europene, #fonduri europene 2013, #finantare europeana 2013, #dezangajari 2013 , #Guvern